Puțini oameni de știință au avut un impact atât de profund asupra medicinei moderne precum Joseph Lister. Născut în 1827, la Upton, în Anglia, și trecut în neființă în 1912, Lister este considerat fondatorul chirurgiei antiseptice – o ramură medicală care a salvat milioane de vieți și a transformat complet modul în care sunt efectuate intervențiile chirurgicale. 

Un vizionar care a schimbat pentru totdeauna chirurgia

În onoarea sa, genul de bacterii Listeria îi poartă numele, incluzând și specia patogenă Listeria monocytogenes, responsabilă de unele infecții alimentare grave.

Deși în prezent pare firesc ca orice operație să se desfășoare într-un mediu steril, la mijlocul secolului al XIX-lea lucrurile stăteau cu totul altfel. Chirurgia era un domeniu riscant, adesea fatal, iar cauzele infecțiilor postoperatorii erau învăluite în mister. 

În acea perioadă, Lister a fost unul dintre primii medici care a înțeles legătura directă dintre microorganisme și infecțiile apărute în urma rănilor sau operațiilor. Prin perseverență, observație atentă și gândire inovatoare, el a reușit să deschidă o nouă eră a medicinei – cea a antisepsiei.

De la un tânăr student pasionat la un pionier al științei medicale

Joseph Lister a început să studieze medicina la doar 17 ani, la Universitatea din Londra. Era fascinat de biologie, de anatomie și, mai ales, de misterele chirurgiei.

În timpul practicii sale la spital, a observat un fenomen care îl va urmări ani la rând: pacienții cu fracturi deschise mureau frecvent din cauza infecțiilor, în timp ce cei cu fracturi închise se recuperau mult mai bine. 

Această diferență l-a făcut să se întrebe de ce expunerea unei răni la aer duce aproape inevitabil la infecție.

Răspunsul la această întrebare avea să vină odată cu studiile lui Louis Pasteur, care demonstra că fermentația și putrefacția sunt cauzate de microorganisme invizibile, prezente peste tot în aer. 

Lister a făcut imediat legătura între descoperirile lui Pasteur și problemele din sala de operație: dacă bacteriile provoacă putrefacția, atunci ele ar putea fi și cauza infecțiilor postoperatorii. Era o idee revoluționară pentru vremea sa.

Descoperirea acidului carbolic și începutul antisepsiei

Pentru a pune teoria în practică, Lister a ales să folosească acidul carbolic, cunoscut astăzi sub numele de fenol. Substanța era deja utilizată în unele orașe pentru tratarea apelor reziduale, deoarece elimina mirosurile neplăcute și împiedica descompunerea. Lister a presupus că fenolul ar putea avea același efect și asupra bacteriilor care infectează rănile.

Într-un prim experiment curajos, el a aplicat un pansament îmbibat într-o soluție slabă de acid carbolic pe rana unui pacient cu fractură deschisă. Rezultatele au fost uimitoare pentru epocă: rana s-a vindecat fără semne de infecție, iar pacientul a supraviețuit. 

În scurt timp, metoda sa a început să fie aplicată și la alte intervenții chirurgicale, cu rezultate similare. Mortalitatea în rândul pacienților operați de Lister a scăzut spectaculos.

Totuși, merită menționat că farmacistul francez Lemaire folosise anterior bandaje îmbibate în acid carbolic, însă Lister a fost cel care a transformat metoda într-un sistem coerent și științific de protecție a rănilor împotriva bacteriilor. 

El a introdus și o disciplină strictă în sala de operație: instrumentele trebuiau dezinfectate înainte de utilizare, mâinile chirurgului trebuiau spălate riguros, iar suprafața de lucru curățată atent. Aceste practici, aparent simple, au revoluționat medicina.

Pulverizarea antiseptică – o idee îndrăzneață, dar imperfectă

În anul 1871, Lister a făcut un pas și mai îndrăzneț. A conceput un sistem de pulverizare a unei soluții diluate de acid carbolic în sala de operație, folosind dispozitive manuale asemănătoare cu pulverizatoarele moderne. Scopul era de a crea un „nor antiseptic” care să distrugă bacteriile aflate în aer, oferind astfel un mediu steril pentru intervenție. În acea vreme, ideea părea aproape miraculoasă.

Totuși, această metodă nu a rezistat în timp. Deși intențiile erau bune, practica s-a dovedit dificilă: ceața de fenol irita țesuturile rănilor, împiedica chirurgii să vadă clar zona operată și provoca leziuni grave pe mâinile medicilor din cauza contactului prelungit cu substanța. Lister însuși a renunțat la pulverizare după câțiva ani, concentrându-se pe metode mai sigure de sterilizare.

Chiar și așa, încercarea lui a fost esențială pentru progresul medical. Experiențele sale au inspirat apariția altor antiseptice mai eficiente, precum iodul și clorura de mercur, care au fost folosite ulterior în întreaga lume. Ceea ce a contat cel mai mult nu a fost formula exactă a soluției, ci principiul fundamental introdus de Lister: prevenirea infecției prin distrugerea bacteriilor.

Moștenirea lui Joseph Lister și influența asupra medicinei moderne

Impactul descoperirilor lui Joseph Lister este aproape imposibil de supraestimat. Datorită lui, chirurgia a trecut de la o activitate periculoasă, cu o rată ridicată a mortalității, la o practică sigură și controlată. 

Înaintea lui, medicii nu purtau mănuși, nu sterilizau instrumentele și nu înțelegeau rolul microbilor. După Lister, spălarea mâinilor, sterilizarea și folosirea antisepticelor au devenit norme universale.

Numeroase spitale din lume i-au purtat sau îi poartă numele, iar generații întregi de medici au fost formate în spiritul rigurozității și igienei pe care el a promovat-o. Chiar și termenul „Listerian” a intrat în limbajul medical, definind principiile de antisepsie și curățenie inspirate de el. 

Dincolo de domeniul strict științific, contribuția sa a influențat modul în care societatea privește medicina: nu doar ca artă a vindecării, ci ca știință bazată pe observație, experiment și disciplină.

Strada Joseph Lister – un omagiu într-un colț elegant al Bucureștiului

Bucureștiul, un oraș cu o istorie bogată și plin de simboluri culturale, a ales să-i aducă un omagiu lui Joseph Lister printr-o stradă care îi poartă numele. Aceasta se află în cartierul Cotroceni, considerat de mulți cel mai frumos și mai rafinat cartier al Capitalei. 

Cotroceniul este un loc încărcat de tradiție, eleganță și istorie, adăpostind clădiri interbelice, instituții medicale de prestigiu și una dintre cele mai faimoase școli de medicină din țară.

Așezarea unei străzi „Doctor Joseph Lister” în acest cartier nu este deloc întâmplătoare. Cotroceniul este un veritabil pol al excelenței medicale românești, găzduind Spitalul Universitar de Urgență, Institutul de Medicină Legală și Facultatea de Medicină „Carol Davila”. 

În acest context, numele lui Lister rezonează perfect cu spiritul locului – un spațiu dedicat cunoașterii, inovației și respectului pentru viață.

Strada care îi poartă numele este o expresie simbolică a recunoștinței pentru un om care, deși nu a avut legături directe cu România, a schimbat profund viața tuturor, inclusiv a românilor. Fiecare operație sigură, fiecare intervenție reușită dintr-un spital bucureștean poartă, indirect, amprenta gândirii sale.

O moștenire care nu se stinge

Astăzi, la mai bine de un secol de la moartea sa, Joseph Lister rămâne un model de cercetător dedicat și de medic vizionar. Ceea ce l-a diferențiat nu a fost doar inteligența, ci și curajul de a sfida dogmele vremii și de a crede în știință atunci când alții preferau tradiția. Într-o epocă în care teoria germenilor abia prindea contur, Lister a avut intuiția să o aplice practic, cu rezultate spectaculoase.

Moștenirea sa nu constă doar în tehnicile antiseptice, ci și în atitudinea față de profesia medicală – o combinație de rigoare, empatie și spirit inovator. Strada care îi poartă numele în Cotroceni nu este doar o simplă arteră urbană, ci un simbol al respectului față de știință, progres și viață. 

Ea amintește trecătorilor că, datorită unor oameni ca Joseph Lister, medicina modernă a devenit o artă sigură, curată și profund umană.

În final, povestea doctorului Joseph Lister este o lecție despre curajul de a schimba lumea prin știință. Din laboratorul său modest din Anglia până la străzile elegante ale Bucureștiului, ecoul descoperirilor sale continuă să inspire generații întregi de medici și cercetători. 

Și poate că, trecând pe strada care îi poartă numele, merită să ne amintim că fiecare gest simplu de igienă sau fiecare procedură medicală sigură poartă în ea spiritul unui om care a refuzat să accepte moartea ca pe o fatalitate și a transformat medicina într-o promisiune de viață.

Citește și: Louis Pasteur, chimistul care a schimbat lumea, are o stradă cu numele său în cel mai frumos cartier din București