Bucureștiul nu este de trecut pe lista orașelor de vizitat doar prin prisma obiectivelor turistice pe care el le ascunde, ci și pentru bijuteriile istorice care sălășluiesc pe lângă teritoriul lui, asemenea soldaților care vor să se asigure că reușesc să transmită mesajul dorit încă de când te apropii de granițele orașului: Bucureștiul nu este de ignorat!

Situat la doar aproximativ 15 kilometri de București, Palatul Mogoșoaia este mai mult decât o simplă construcție - este o comoară a arhitecturii și a istoriei naționale. Construit în urmă cu mai bine de 3 secole (1702), Palatul Mogoșoaia a aparținut, timp de aproape 120 de ani, familiei Brâncoveanu. Devastat de mai multe ori, de-a lungul istoriei, ajungând în punctul în care nu ai fi crezut că va mai putea fi restaurant, palatul și-a găsit cumva, parcă, propriile resurse să renască și să ne încânte și astăzi privirea și mândria de român. 

Palatul Mogoșoaia - Numele care ascunde povestea unei femei înțelepte

Se pare că numele palatului, "Mogoșoaia", derivă de la cuvântul "Mogoș" - numele văduvei lui Șerban Cantacuzino, vornicul care a deținut pământul pe care a fost construit palatal. În folclor, se spune că Mogoș a fost o femeie puternică și înțeleaptă, iar palatul a fost numit după ea în memoria acesteia. 

Palatul Mogoșoaia: Arhitectura, un mozaic de stiluri și influențe

Deși nu există o data concretă a începerii demersului construirii palatului, știm că a fost finalizat la 20 septembrie 1702, arhitectura sa îmbinând mai multe stiluri, reușind astfel să reflecte diversitatea culturală și influențele din acea vreme. Așa cum bine intuim, în arhitectura palatului predomină elemente ale stilului brâncovenesc, cu celebrele coloane în spirală și detaliile ornamentale fine, găsindu-se, pe alocuri, influențe orientale și europene, fiecare detaliu al palatului spunând, parcă, o poveste distinctă.

Bogăţia ornamentelor ce împodobesc ancadramentele, coloanele şi balustradele prezintă o vadită influenţă barocă, prin prezenţa motivelor vegetale compuse în vrejuri. Planurile sunt elaborate astfel încât să dea naştere unor proporţii zvelte, armonioase, iar boltirea se realizează majoritar în semicilindru sau cu cupole semisferice.

Palatul si Complexul de la Mogoșoaia îmbină elemente venețiene și otomane, fiind compus din:  “palatul" propriu – zis, curtea interioară, Turnul Portii, Cuhnia (bucataria veche), Vila Elchingen (vechea casă de oaspeți), ghețăria, cavoul familiei și sera de flori.

În ceea ce privește interiorul clădirii palatului, accesul la primul etaj se face prin intermediul unei scări exterioare ce pleacă din curte către balconul amplasat pe faţadă. La acest nivel, pot fi observate apartamentele generoase ale familiei princiare. La parter se află camerele servitorilor, mai mici și mai modeste, iar la subsol este prezentă o pivniţă cu un tavan format din patru domuri. 

Cuhnia sau bucătăria brâncovenească este amplasată în curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porţii străjuieşte intrarea în curte, iar în afara zidurilor palatului dăinuieşte Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi adăpost pentru mormântul lui George-Valentin Bibescu. 

Palatul Mogoșoaia. Mărturie a istoriei încercate

De-a lungul secolelor, Palatul Mogoșoaia a fost martor la nenumărate evenimente istorice. A supraviețuit incendiilor devastatoare, războaielor și schimbărilor politice. Cu fiecare zguduitură a timpului, palatul a renăscut din cenușă, păstrându-și splendoarea și semnificația sa istorică.

Începuturile palatului au fost strâns marcate de conflictele cu turcii. După dispariția lui Constantin Brâncoveanu, în 1714, când a fost executat împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. 

Răscumpărat ulterior de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.

Victimă a războiului, palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, ca urmare a faptului că marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. 

Deși restaurat, o nouă lovitură dată palatului a avut loc în timpul revoluției din 1821, când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După trecerea lui Grigore în neființă, în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. Căsătorindu-se cu domnitorul Gheorghe Bibescu, palatul a trecut în familia acestuia, fiind  renovat între 1860 –1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului și vila Elchingen din apropiere. 

Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă, iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.

După 1911, Palatul Mogoșoaia a fost, din nou,  martor al numeroase evenimente istorice și transformări sociale.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești.

În perioada post-comunistă, România a experimentat tranziția către o economie de piață și democrație, iar Palatul Mogoșoaia a fost restaurat și deschis publicului. A devenit un important obiectiv turistic și cultural, simbolizând atât moștenirea istorică a țării, cât și capacitatea sa de a se reinventa și de a se adapta la schimbările timpului.

Palatul Mogoșoaia. Un simbol al identității naționale

În ultimele decenii, Palatul Mogoșoaia a fost subiectul unor proiecte de conservare și revitalizare, cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea și de a promova patrimoniul cultural al României. Astăzi, palatul continuă să fie unul dintre cele mai importante monumente istorice și culturale din țară, atrăgând vizitatori din întreaga lume și contribuind la promovarea și protejarea identității naționale și a bogatei moșteniri culturale a României.

Palatul Mogoșoaia. De ce să îl vizitezi

În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică. Mai mult, parcul palatului este un loc perfect pentru a petrece o după-amiază relaxantă în afara Bucureștiului, în aer liber. Poți vizita expozițiile permanente și de sezon, te poți plimba prin grădinile de flori, poți citi la umbra unui tei sau te poți răcori sub conifere și îți poți bucura simțurile pe terasă sau în salonul "Domnița Bălașa" al restaurantului “Palatul Mogoșoaia” găzduit la intrarea in Parcul Palatului, servind preparate delicioase.

De asemenea, lacul vine în întâmpinarea ta cu posibilitatea de a te relaxa cu hidrobicicleta sau cu caiacul.