Articole (481)

Cel mai inedit mărțișor din București. Casa memorială Tudor Arghezi, în curtea căreia este îngropată întreaga familie a poetului

Puține locuri din București îmbină atât de bine memoria culturală, povestea personală și simbolistica tradițională precum Casa Memorială „Tudor Arghezi - Mărțișor”. Așezată pe strada care îi poartă astăzi numele, în sudul capitalei, această casă nu este doar un muzeu sau un monument al arhitecturii interbelice. Ea reprezintă, de fapt, o parte din s...

Ce poți să mănânci în București, ca turist străin. Locuri recomandate și locații mai puțin pretabile

Bucureștiul, capitala României, nu este doar un oraș cu o istorie bogată și clădiri impresionante, ci și un loc în care gastronomia reflectă diversitatea culturală și tradițiile locale. Pentru turiștii străini, descoperirea bucătăriei bucureștene poate fi o experiență memorabilă, care îmbină aromele autentice românești cu influențe internaționale,...

Cine a fost Petrache Poenaru și de ce mai multe locuri sau clădiri din București îi poartă numele

Petrache Poenaru rămâne unul dintre cei mai importanți intelectuali și inovatori ai secolului al XIX-lea din România. Numele său este asociat cu numeroase realizări în educație, știință și cultură, iar în București mai multe clădiri și stații de metrou îi poartă astăzi amprenta, pentru a comemora contribuțiile sale. Fosta stație de metrou Semănătoa...

Bulevardul Iuliu Maniu din București, a treia cea mai lungă arteră a Capitalei. De unde îi vine numele și cum a ajuns atât de important

Bulevardul Iuliu Maniu este una dintre cele mai cunoscute și circulate artere din București, un loc prin care zilnic trec mii de șoferi, bicicliști și pietoni. Cu o lungime de 7,3 kilometri, acesta se află pe locul trei în topul celor mai lungi bulevarde din Capitală, după Splaiul Unirii (10,8 km) și Bulevardul Timișoara (7,5 km). De-a lungul timpu...

Unde a locuit Mihai Eminescu în București. Însemnări despre trecerea poetului prin diferite locații din Capitală

Viața lui Mihai Eminescu în București a fost caracterizată de zbucium, creație și suferință, dar și de relații literare care i-au stimulat talentul. De la locuințele modeste de pe Strada Speranței sau de lângă Biserica Caimata, la casele mai confortabile oferite de prietenii săi, toate aceste locuri au fost martorele unui destin literar excepțional...

Cum e să fii student în București, în 2025. Între biblioteci, cafele, trafic și oameni noi

Diminețile mele încep cu un ceas care sună prea devreme și cu liniștea aceea scurtă dintre blocuri, înainte să pornească traficul. Cobor scările cu laptopul în rucsac, trec pe lângă afișul de pe casa scării cu „vă rugăm nu mai lăsați biciclete pe hol” și îmi propun din nou să-i pun o lumină mai bună la șa. Bucureștiul te învață repede că timpul din...

Chiria în București în sezonul „back to campus”: cât costă în 2025, unde găsești mai ieftin și cum negociezi corect

Septembrie aduce vârful de căutări pentru chirii în București. Cererea împinsă de studenți și masteranzi ridică temporar prețurile la garsoniere și două camere, mai ales în jurul campusurilor (Regie–Leu, Grozăvești, Romană–Universitate, Timpuri Noi, Pallady). Din martie până în iulie 2025, chiriile au urcat față de 2024 cu ~5–6% la nivel de capital...

Bucureștiul industrial. Fabricile care au modelat cartiere și comunități, de la Ford la APACA

Bucureștiul nu s-a extins doar prin bulevarde și blocuri, ci și prin uzinele care au atras oameni, locuire și infrastructură. Două repere – hala Ford din Floreasca și platforma textilă APACA – deschid și închid, simbolic, un arc de istorie: de la modernizarea interbelică la industrializarea comunistă și reconversiile post-1990. Prima linie de metro...

Bucureștiul interbelic: perioada în care Capitala s-a dezvoltat armonios. A fost epoca marilor realizări economice

Bucureștiul, astăzi principalul oraș al României, își are rădăcinile într-o mică localitate situată la intersecția unor drumuri comerciale, în perioada medievală. Construirea unei curți domnești a accelerat creșterea demografică și a conferit orașului o importanță politică și economică în regiune. Deși expus invaziilor otomane venite din capul de p...

De ce a fost ales Bucureștiul drept capitala Țării Românești, în 1659. Turcii au făcut diferența cu Târgoviștea

Bucureștiul, astăzi capitala României, nu a fost încă de la început scaun de domnie. Originile sale sunt plasate de istorici în secolele XIV–XV, însă nu există un consens clar asupra întemeierii. Unele teorii îl leagă de Mircea cel Bătrân, care ar fi folosit „Cetatea Dâmboviței” ca reședință de iarnă, în timp ce altele vorbesc despre ciobanul Bucur...