Consiliul General al Municipiului București a aprobat un proiect care schimbă una dintre cele mai rigide delimitări urbane din Capitală: gardul ce înconjoară Palatul Parlamentului. Decizia deschide drumul către un amplu proces de regenerare urbană în zona centrală a orașului, pe fosta amprentă a cartierului Uranus.

Deși votul reprezintă un pas important, implementarea efectivă a proiectului presupune mai multe etape administrative și tehnice, iar transformările nu vor avea loc imediat.

De ce se dorește eliminarea gardului din jurul Palatului Parlamentului

Inițiatorii proiectului consideră că actualul gard funcționează ca o barieră urbană majoră, care fragmentează orașul și limitează accesul pietonal între zone importante ale Capitalei. În forma actuală, perimetrul Palatului Parlamentului este perceput ca un spațiu ostil, greu de traversat și slab integrat în viața urbană.

Eliminarea gardului este văzută ca o soluție pentru:

• fluidizarea circulației pietonale;
• reducerea ocolirilor inutile între cartierele din jur;
• crearea unui spațiu mai deschis și mai prietenos pentru locuitori și vizitatori;
• reconectarea zonei cu parcurile și piețele adiacente.

Citește și:

Palatul Parlamentului, între istorie și mituri. Care sunt cele mai credibile povești despre Casa Poporului?

Ce amenajări sunt incluse în proiectul de regenerare urbană

Proiectul aprobat de CGMB nu se limitează la dărâmarea gardului, ci face parte dintr-o viziune mai amplă de transformare a zonei. Documentația prevede o serie de intervenții menite să schimbe caracterul spațiului public din jurul Palatului Parlamentului.

Printre principalele direcții de amenajare se numără:

• realizarea unor promenade urbane care să permită traversarea zonei pe jos;
• crearea de spații de agrement conectate între ele;
• extinderea și protejarea zonelor verzi existente;
• reorganizarea circulației pentru a reduce presiunea traficului auto;
• îmbunătățirea accesului pentru pietoni, bicicliști și transportul public.

Zona vizată se află în apropierea unor repere majore ale orașului, precum Piața Constituției și Parcul Izvor, iar proiectul urmărește valorificarea acestui potențial urban și simbolic.

Un proiect realizat prin colaborare instituțională

Pentru punerea în aplicare a proiectului este necesar un protocol de colaborare între mai multe instituții ale statului. Pe lângă Primăria Capitalei, documentul implică Guvernul României, Parlamentul, Patriarhia Română, Academia Română și Metrorex.

Fiecare instituție are un rol specific, de la avizare și coordonare, până la asigurarea compatibilității proiectului cu infrastructura existentă, inclusiv cea de metrou. Metrorex este implicată din cauza suprapunerii zonei cu trasee și zone de siguranță ale rețelei subterane.

Un demers vechi, reluat într-un nou context urban

Ideea desființării gardului din jurul Palatului Parlamentului nu este una nouă. De-a lungul anilor, au existat mai multe propuneri similare, venite din zona administrației locale sau a conducerii Parlamentului, însă acestea nu au trecut de faza de intenție.

De această dată, proiectul a obținut un vot favorabil în Consiliul General și este integrat într-o strategie mai largă de regenerare a fostului cartier Uranus, zonă profund afectată de intervențiile urbanistice din perioada comunistă.

Ce urmează după votul CGMB

Aprobarea proiectului reprezintă începutul unui proces, nu finalul acestuia. Următoarele etape includ:

• semnarea protocolului între instituțiile implicate;
• organizarea unui concurs de soluții urbanistice;
• obținerea avizelor necesare;
• stabilirea bugetelor și a surselor de finanțare.

Abia după parcurgerea acestor pași va putea fi stabilit un calendar concret pentru transformarea zonei. Până atunci, proiectul rămâne un demers strategic care, dacă va fi dus la capăt, ar putea schimba semnificativ felul în care Palatul Parlamentului se raportează la oraș și la locuitorii săi.