Nicolae Hagi Stoica este una dintre acele personalități ale secolului al XIX-lea care, deși nu sunt foarte cunoscute publicului larg de astăzi, au avut un rol esențial în modernizarea societății românești. Negustor vizionar, om al faptelor și spirit antreprenorial autentic, el a contribuit decisiv la transformarea comerțului românesc, într-o perioadă marcată de schimbări economice și politice profunde.

Origini și formarea într-o familie de negustori

Strada care îi poartă numele în sectorul 2 din București, în apropiere de Șoseaua Ștefan cel Mare, nu este doar un detaliu urbanistic, ci o recunoaștere a impactului său asupra dezvoltării capitalei și a comerțului autohton. Viața și activitatea lui Nicolae Hagi Stoica spun povestea unui om care a știut să vadă dincolo de limitele vremii sale și să construiască un model de afacere modern, orientat spre eficiență și inovație.

Nicolae Hagi Stoica s-a născut în anul 1818, la Pitești, în cartierul Mavrodolului, într-o familie cu tradiție în comerț. Tatăl său, Petre Daciu, era negustor de abale, un tip de lână foarte căutat la acea vreme, iar mama sa, Elena, provenea dintr-o familie înstărită de negustori din nordul Macedoniei. Această combinație de experiență locală și legături comerciale balcanice i-a oferit tânărului Nicolae un mediu propice pentru a înțelege mecanismele comerțului încă din copilărie.

Prin intermediul mamei sale, Nicolae Hagi Stoica avea rude implicate în activități comerciale importante în orașe precum Craiova, Iași și Focșani. Aceste legături au contribuit la formarea unei rețele extinse de relații, extrem de valoroase într-o epocă în care succesul în afaceri depindea în mare măsură de încredere și colaborare.

Ucenicia și ascensiunea în lumea negustorilor bucureșteni

La doar 18 ani, în anul 1836, Nicolae Petrovici, așa cum se numea inițial, a ajuns la București pentru a deveni ucenic al lui Ștefan Hagi Stoica, unul dintre cei mai importanți negustori ai capitalei. Această perioadă de formare a fost esențială pentru viitorul său, deoarece i-a permis să învețe nu doar tainele comerțului, ci și disciplina, perseverența și importanța reputației în afaceri.

Munca sa asiduă și seriozitatea de care a dat dovadă l-au făcut rapid remarcat de Ștefan Hagi Stoica. Drept dovadă a încrederii acordate, în anul 1845, acesta a decis să-i ofere mâna fiicei sale, Maria, în vârstă de doar 17 ani, cu condiția ca Nicolae să preia numele de familie Hagi Stoica. Astfel, tânărul negustor a intrat oficial într-una dintre cele mai respectate familii comerciale din București.

Preluarea afacerii și consolidarea poziției în capitală

După moartea lui Ștefan Hagi Stoica, în anul 1853, Nicolae Hagi Stoica a preluat întreaga afacere de familie. Sub numele său, activitatea comercială a continuat inițial în zona Pieței Sfântul Gheorghe, pentru ca ulterior să se mute pe Strada Colței, într-un spațiu aflat în proprietatea sa. Această mutare reflecta nu doar extinderea afacerii, ci și ambiția de a se adapta cerințelor unei capitale în plină dezvoltare.

Viața sa personală a fost strâns legată de succesul profesional. Nicolae Hagi Stoica a avut cinci copii, dintre care patru băieți care au urmat cariere intelectuale, devenind specialiști în domenii precum dreptul sau medicina, și o fiică. Investiția în educația copiilor săi demonstrează viziunea sa modernă și dorința de a construi un viitor solid pentru generațiile următoare.

Inovații comerciale și eliminarea intermediarilor

Un moment-cheie în activitatea lui Nicolae Hagi Stoica a fost conștientizarea faptului că vechile metode comerciale nu mai corespundeau noilor realități economice. După Tratatul de la Adrianopol din 1829, care a deschis comerțul și a facilitat schimburile internaționale, el a înțeles că dependența de intermediari creștea artificial prețurile și limita dezvoltarea afacerilor locale.

În acest context, Nicolae Hagi Stoica a decis să călătorească personal pentru a achiziționa mărfuri direct de la producători. Inițial, drumurile sale l-au dus la Viena, iar ulterior a ajuns în Anglia, unde a identificat oportunități comerciale mult mai avantajoase. Un exemplu celebru este cel al secerilor achiziționate din Sheffield, pe care le-a cumpărat integral de la fabricant, plătind pe loc suma de 1.000 de lire sterline și cerând ca pe fiecare piesă să fie inscripționat numele său.

Comerț direct cu Europa și diversificarea produselor

Succesul secerilor marcate cu numele Nicolae Hagi Stoica a fost doar începutul. Negustorul a introdus pe piața bucureșteană produse noi, aduse direct din fabricile din Franța și Germania, la prețuri considerabil mai mici decât cele practicate prin intermediari. Printre aceste noutăți se numărau primele cuie și furci de metal, obiecte esențiale pentru agricultură și construcții.

Călătoriile sale frecvente în Franța, Anglia, Italia, Germania și Austria au fost descrise chiar de el într-o scrisoare din 1872 adresată fiicei sale. Aceste deplasări nu aveau doar scop comercial, ci reprezentau și o formă de documentare, prin care Nicolae Hagi Stoica se menținea conectat la evoluțiile tehnologice și economice ale Europei occidentale.

Retragerea din afaceri și moștenirea lăsată

Pe măsură ce secolul al XIX-lea se apropia de final, ritmul schimbărilor economice a devenit din ce în ce mai alert. Deși a fost un pionier al modernizării, Nicolae Hagi Stoica a realizat că noile condiții depășeau posibilitățile sale de adaptare. În anul 1888, a decis să se retragă din activitatea comercială, după ce și-a achitat toate datoriile și și-a vândut proprietățile.

Ultimii 12 ani ai vieții și i-a petrecut în vechile case de familie, ducând o existență liniștită și primind din când în când vizita prietenilor de odinioară. Moștenirea sa nu constă doar în bunuri materiale, ci mai ales în modelul de afacere pe care l-a creat și în contribuția adusă dezvoltării comerțului românesc. Strada care îi poartă numele în București este un omagiu adus unui om care a ajutat capitala și țara să facă un pas decisiv spre modernitate.

Citește și: Cine a fost Ion Câmpineanu și de ce are o stradă cu numele său în centrul Bucureștiului