Magazinul București, aflat în inima Capitalei, în apropierea Pieței Roma și la capătul străzii Lipscani, nu este doar o clădire. Este o pagină de istorie urbană și comercială care își are rădăcinile în eforturile unui om remarcabil: Bucur Bunescu. Povestea începe la finalul secolului al XIX-lea, când un copil sărac din Turcheș, un sat din apropierea Brașovului, ajunge în București în căutarea unei vieți mai bune. Avea doar 12 ani când a fost angajat ca băiat de prăvălie la un magazin de textile.

Tânărul Bunescu a dovedit rapid o abilitate rară pentru comerț, câștigând încrederea patronului său, Nicolae Popp. În anul 1900, cei doi devin asociați, punând bazele firmei Popp & Bunescu, cu sediul în strada Pânzari (azi Șepcari). Afacerea s-a extins, iar în 1929 a fost inaugurat magazinul care avea să devină simbol: Popp & Bunescu, ulterior cunoscut ca Magazinul București.

De la Popp & Bunescu la un simbol al comerțului bucureștean

Clădirea magazinului a fost concepută de arhitectul M. Maller și ridicată în fosta Piață Roma, o zonă centrală și intens circulată la acea vreme. Magazinul era destinat vânzării de produse textile, galanterie, lenjerie, covoare și alte articole de manufactură, cunoscute în epocă drept „brașovenii” — un termen care desemna marfa adusă din zona Brașovului, în special din Scheii Brașovului.

Magazinul a cunoscut un succes răsunător, devenind locul preferat de cumpărături pentru locuitorii Capitalei. În 1948, regimul comunist a naționalizat toate proprietățile lui Bucur Bunescu, inclusiv acest magazin. Clădirea a fost rebotezată „Magazinul de stat București” și a continuat să funcționeze ca un centru comercial major până după Revoluția din 1989.

În perioada comunistă, magazinul a devenit un fel de „mall” ante litteram, unde se găseau de la textile și electrocasnice, până la produse pentru casă. Deși Bunescu pierduse tot ce construise, destinul a făcut ca magazinul să-și păstreze, în linii mari, rolul pentru care fusese creat.

Viața lui Bucur Bunescu și moștenirea lăsată

Bucur Bunescu nu a fost doar un negustor de succes, ci și un om care a știut să-și construiască o avere și o reputație cu respect și onestitate. După moartea asociatului său, Popp, în anii ’30, Bunescu a păstrat numele magazinului, din recunoștință. Neavând copii, a înfiat în 1932 o fetiță, Rada, căreia i-a lăsat toată averea.

În 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, i-au fost confiscate toate proprietățile, inclusiv vila de pe Kiseleff. A fost nevoit să se mute într-un apartament modest, cu chirie. Cu toate acestea, a fost cruțat de închisoare, o soartă comună pentru mulți oameni de afaceri ai epocii.

Ironia a făcut ca în 1962, Gheorghe Gheorghiu-Dej să-i propună să devină consilier economic al guvernului. Bunescu a refuzat categoric. A murit în 1965, la vârsta de 89 de ani, lăsând în urmă o poveste de viață impresionantă și un simbol al comerțului românesc: Magazinul București.

Magazinul București, în era modernă

După 1989, clădirea a fost lăsată în paragină, iar activitatea comercială a fost sistată. În 2003, pachetul majoritar al SC București SA, firma ce deținea magazinul, a fost preluat de fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie. După numeroase procese și revendicări, imobilul a fost retrocedat în 2010 moștenitorilor lui Bucur Bunescu.

Trei ani mai târziu, în 2013, investitorii olandezi Gerard Heinen și Johannes Jozefus Maria Baakman au achiziționat proprietatea. În 2017, au obținut autorizația de reconstrucție, iar planurile de renovare prevedeau păstrarea elementelor de fațadă ale clădirii originale. Clădirea va avea cinci etaje de magazine, două de birouri și un restaurant la ultimul nivel. Investiția totală este estimată la 6 milioane de euro.

Un nou început, dar cu rădăcini în trecut

Reconstrucția Magazinului București marchează nu doar o renaștere arhitecturală, ci și o recuperare simbolică a unei părți din istoria Capitalei. Clădirea, care urmează să fie finalizată la finalul acestui an, la exact 90 de ani de la inaugurarea sa inițială, va aduce un suflu nou zonei istorice a Bucureștiului.

Pentru mulți bucureșteni, magazinul este legat de amintiri din copilărie și tinerețe, de momente de cumpărături într-o epocă în care opțiunile erau limitate. Pentru noile generații, clădirea poate deveni un reper al reconectării cu trecutul, dar și al revitalizării comerciale a Centrului Vechi.