Masterplanul Velo, documentul care stă la baza politicii de mobilitate a Primăriei Capitale, dă o cifră exactă: 25,38 kilometri de piste funcționale în tot orașul. Alți 30,92 kilometri există pe hârtie și pe asfalt, dar nu respectă standardele minime și au nevoie de intervenții ca să poată fi folosiți. Diferența dintre cele două cifre e, de fapt, diferența dintre harta pe care o promovează primăria și traseul pe care îl parcurge cineva care pedalează efectiv spre serviciu.

Cazul cel mai citat rămâne Splaiul Independenței. Pista a fost trasată pe prima bandă de circulație, pe ambele sensuri, între Piața Națiunile Unite și Podul Grozăvești. Pe teren, mașinile parcate neregulamentar ocupă banda pe porțiuni întinse. În alte segmente, autobuzele și troleibuzele STB o folosesc pur și simplu ca bandă de circulație, când traficul e aglomerat. Un biciclist care vrea să meargă de la Cotroceni spre Piața Unirii pe acest traseu ajunge să iasă din pistă și să intre pe carosabil de mai multe ori, exact acolo unde riscul e mai mare.

Situația nu e uniformă. Sectorul 1 concentrează aproape un sfert din rețeaua existentă și rămâne zona cu cea mai coerentă infrastructură, mai ales în jurul Pieței Victoriei și pe Calea Victoriei. Spre sud și spre vest, pistele devin fragmente izolate — un tronson pe aici, altul acolo, fără legătură directă între ele.

Ce s-a schimbat concret în 2026

Anul a adus mai multă mișcare pe partea de bike-sharing decât pe partea de infrastructură fizică. Pe 30 martie, sistemul i'velo a fost relansat cu peste 450 de biciclete, clasice și electrice, și o rețea de 26 de stații fizice plus peste 60 de stații virtuale, bazate pe geofencing prin aplicație. Stațiile fizice acoperă puncte precum Piața Victoriei, Piața Universității, Piața Romană, Unirii, Operei, Arcul de Triumf, Herăstrău sau Politehnica, deci zonele cu trafic pietonal și de birouri intens, nu neapărat cele cu piste dedicate. Tariful pornește de la o taxă de deblocare de 5 lei, cu primele 15 minute gratuite la bicicletele clasice și 5 minute la cele electrice.

Pe 8 iunie a pornit și un al doilea sistem, CICLO, gratuit, cu program zilnic între 06:00 și 24:00, printr-o aplicație separată. Cele două sisteme funcționează în paralel, ceea ce înseamnă, cel puțin deocamdată, două aplicații diferite de instalat dacă vrei să ai acces la ambele rețele de biciclete.

Pe partea de piste propriu-zise, lucrurile avansează pe bucăți. Sectorul 6 pregătește o pistă pe strada Preciziei, nu pe Iuliu Maniu, pentru că edilul Paul Moldovan a explicat că pe Iuliu Maniu, între Valea Cascadelor și A1, nu mai e fizic loc pentru o pistă la standarde decente — două benzi pe sens, aliniament de copaci și trotuare ocupă tot spațiul disponibil. Preciziei rulează paralel cu Iuliu Maniu și oferă spațiul care lipsește. Sectorul 1, la rândul lui, a aprobat în mai finanțarea din fonduri europene a unor piste pe Bulevardul Ion Mihalache și pe Calea Griviței.

Herăstrău și Tineretului

Herăstrău e locul unde pista nu se ciocnește cu restul traficului. Legătura spre Aviatorilor și tronsonul din Parcul Tineretului intră și în rețeaua de stații i'velo, așa că poți lua o bicicletă la intrare și o lași tot acolo, fără mașini parcate pe bandă și fără șofer care taie marcajul.

Restul e plan, nu traseu. Masterplanul Velo, adoptat în 2025, fixează ținta de peste 560 de kilometri până în 2035, cu aproximativ 150 dintre ei gata până în 2030. Ciucu a anunțat, de Ziua Mondială a Bicicletei, pe 3 iunie, 12,8 kilometri bugetați pentru anul următor, pe artere care oricum intră în reabilitare. Cine traversează azi orașul pe bicicletă rămâne, practic, la parcuri și la tronsoanele izolate din Sectorul 1.

Citește și București pe bicicletă în 2026: trasee, pericole și sfaturi utile 

 Foto: Adel Al-Haddad/ Inquam Photos