Cunoaște

În Bucureștiul interbelic, cinematograful nu era doar un loc în care oamenii mergeau să vadă un film. Pentru o parte importantă a locuitorilor Capitalei, mersul la cinema devenise o formă de divertisment urban, o ieșire în oraș și, uneori, chiar un ritual social. Într-o perioadă în care producțiile americane și europene cucereau publicul românesc,...

La Piața Gheorghe Cantacuzino nr. 1, lângă Parcul Ioanid, se află vila pe care Petre Antonescu a proiectat-o în 1910 pentru doctorul Ciru Iliescu. Astăzi, clădirea găzduiește Fundația Löwendal și proiectele dedicate pictorului și scenografului George Löwendal. Turnul, logiile și volumele asimetrice o fac ușor de recunoscut într-o zonă cu numeroase...

Casa Elie Radu se află pe strada Alexandru Donici nr. 40, la intersecția cu strada Icoanei, și poartă numele inginerului care a contribuit la dezvoltarea căilor ferate, a podurilor și a alimentării cu apă din România. Proiectată de italianul Giulio Magni, locuința leagă două cariere care s-au întâlnit și pe șantierele unor lucrări publice.Clădirea...

La numărul 13A din Piața Sfântul Ștefan se află casa pe care arhitectul Cristofi Cerchez a proiectat-o pentru familia sa. Autorul vilei doctorului Nicolae Minovici a folosit și aici elemente ale arhitecturii tradiționale: cerdac, stâlpi de lemn și decorații cu motive vegetale. Locuința este înscrisă în Lista monumentelor istorice sub numele Casa Ce...

Astăzi, într-un bloc cu opt sau zece etaje, liftul este atât de firesc încât îl observăm mai ales atunci când nu funcționează. În Bucureștiul de acum un secol, lucrurile stăteau cu totul altfel. Ascensorul era una dintre tehnologiile care anunțau apariția unui oraș nou, cu imobile mai înalte, hoteluri moderne și locuințe în care confortul începea s...

În centrul vechi al Bucureștiului, acolo unde astăzi turiștii se plimbă printre restaurante, terase și clădiri ridicate în epoci diferite, au existat cândva zeci de hanuri. Unele au supraviețuit până în prezent, precum Hanul lui Manuc, altele au dispărut aproape complet, rămânând cunoscute doar din fotografii, planuri vechi și documente. Printre ac...

În Bucureștiul de altădată, cofetăriile nu erau doar locuri în care oamenii cumpărau prăjituri, bomboane sau înghețată. Unele dintre ele deveniseră adevărate instituții ale vieții urbane, spații în care se întâlneau oameni de afaceri, scriitori, artiști, politicieni și reprezentanți ai lumii mondene. Printre cele mai cunoscute nume s-au aflat Capșa...

Există în București locuri în care istoria nu a dispărut, ci a fost pur și simplu acoperită de orașul care a venit după ea. Parcela de la Calea Victoriei nr. 15 este unul dintre cele mai spectaculoase exemple. Astăzi, privirea este atrasă de un turn de birouri aflat în plină transformare, însă sub și în jurul acestei construcții se află urmele mai...

Bucureștiul i-a derutat de multe ori pe cei care ajungeau aici pentru prima dată, în trecut. Călătorii puteau vedea case elegante, saloane în care se vorbea franceză și spectacole de teatru, apoi, la câteva străzi distanță, drumuri pline de praf sau noroi. Diferențele erau atât de vizibile încât apar cu insistență în relatările călătorilor străini....

În Bucureștiul de astăzi există locuri în care trecutul nu a dispărut complet, ci a fost aproape îngropat sub străzi, blocuri și marile artere ale orașului. Un asemenea loc se află în apropierea Bulevardului Națiunile Unite, în jurul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Aici s-a aflat, timp de câteva secole, o parte din vechiul țesut urban al...

Înainte ca restaurantele elegante, cafenelele moderne și marile săli de spectacole să devină principalele locuri de socializare ale bucureștenilor, viața socială a Capitalei se desfășura, în mare măsură, între pereții caselor boierești. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, cele mai apreciate întâlniri aveau loc în cadrul familial, iar vizit...

Astăzi, regulile de comportament în spațiul public sunt mult mai relaxate decât erau în urmă cu un secol. Modul în care ne îmbrăcăm, felul în care vorbim cu cei din jur sau obiceiurile pe care le avem atunci când ieșim la restaurant nu mai sunt supuse acelorași restricții sociale ca în trecut. În Bucureștiul interbelic însă, fiecare gest avea o anu...

Bucureștiul interbelic a fost un oraș al contrastelor puternice, în care modernitatea occidentală și tradițiile locale coexistau într-un echilibru fragil. Supranumit „Micul Paris”, capitala României trăia, în anii ’20 și ’30, o perioadă de efervescență culturală și urbană, dar în spatele fațadei elegante se ascundeau diferențe sociale adânci. În ti...

Sfârșitul secolului al XIX-lea a reprezentat pentru București o perioadă de transformări profunde, marcate de modernizare accelerată, influențe occidentale și o redefinire a identității urbane. Această epocă, cunoscută sub numele de La Belle Époque, a coincis cu o etapă de stabilitate relativă și dezvoltare economică, în care capitala României a în...

Perioada interbelică a reprezentat una dintre cele mai efervescente etape din istoria Bucureștiului, oraș care, în acei ani, a cunoscut o dezvoltare accelerată atât din punct de vedere economic, cât și cultural. După încheierea Primului Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918, România a intrat într-o nouă fază de consolidare națională, ia...

Imaginează-ți Calea Victoriei într-o după-amiază de la începutul anilor 1900. Trăsurile se strecoară printre trecători, vitrinele marilor magazine atrag privirile, iar în fața cafenelelor și cofetăriilor se întâlnesc oameni îmbrăcați după cele mai noi mode venite de la Paris și Viena. Domnii poartă costume impecabile, pălării și bastoane, în timp c...

Perioada interbelică a fost una dintre cele mai fascinante etape din istoria Bucureștiului. Orașul se moderniza rapid, îmbinând eleganța europeană cu tradițiile locale, iar viața de zi cu zi capătă un aer aparte. În acest context, copilăria avea un farmec specific, diferit de cel de astăzi, marcat de reguli sociale stricte, dar și de momente simple...

Bucureștiul interbelic nu însemna doar cafenele elegante, automobile rare și plimbări pe Calea Victoriei, ci și o schimbare profundă de mentalitate în ceea ce privește sănătatea și felul în care oamenii își petreceau timpul liber. După Primul Război Mondial, odată cu modernizarea accelerată a Capitalei, sportul a început să fie privit nu doar ca o...

Perioada cunoscută drept „Belle Époque” a reprezentat pentru București una dintre cele mai efervescente și elegante etape din istoria sa. Întinsă aproximativ între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul Primului Război Mondial, această epocă a fost marcată de modernizare accelerată, influențe occidentale puternice și o viață socială vibrantă....

Perioada interbelică a reprezentat una dintre cele mai efervescente etape din istoria Bucureștiului. Orașul trăia o transformare accelerată, devenind un centru economic și cultural important în Europa de Est. Străzile erau animate, piețele pline de viață, iar comerțul era unul dintre motoarele principale ale dezvoltării urbane. În acest context, re...

Bucureștiul interbelic era un oraș al contrastelor izbitoare, unde opulența marilor palate coexista greu cu tumultul cartierelor muncitorești. Totuși, aceste lumi aparent opuse se intersectau adesea în cârciumile orașului, care deveneau spații unde aristocrații, artiștii, muncitorii și oamenii de rând se întâlneau la masă, însoțiți de vin, mâncare...

Istoria culturală europeană păstrează numeroase momente spectaculoase în care mari artiști ai lumii s-au intersectat, schimbând idei, emoții și viziuni. Un astfel de episod aparte este întâlnirea dintre Constantin Tănase, figură emblematică a teatrului românesc, și Charlie Chaplin, geniul cinematografiei mondiale. Deși proveneau din spații cultural...

Bucureștiul copilăriei comuniste transforma lucrurile mici în adevărate epopee domestice. O minge spartă, lipită cu „scoci”, putea ține ocupată o scară întreagă de bloc. O cutie de chibrituri devenea garaj. O coadă la portocale, spre final de deceniu opt, putea intra în memoria unei familii ca o mare bătălie a istoriei. Copilul bucureștean creștea...

În inima Centrului Vechi, printre restaurante, cafenele, terase și clădiri care păstrează încă fragmente din Bucureștiul de altădată, se află unul dintre cele mai importante locuri din istoria orașului. Curtea Veche, cunoscută și sub numele de Curtea Domnească, este considerată cel mai vechi monument medieval al Capitalei și reprezintă unul dintre...

Dacă te oprești în Piața Constituției și încerci să încadrezi într-o singură fotografie Palatul Parlamentului, dai rapid de o problemă: clădirea nu încape. E prea lată, prea înaltă, prea adâncă pentru orice obiectiv obișnuit. Ghizii care fac turul interior recită, de regulă, un set de cifre impresionante — a doua cea mai mare clădire administrativă...

Sărbătoarea Paștelui este, fără îndoială, una dintre cele mai importante și încărcate de simboluri din calendarul creștin. Ea marchează Învierea lui Iisus Hristos și este celebrată cu profundă emoție în întreaga lume. Cu toate acestea, dincolo de semnificația religioasă, Paștele este însoțit de o serie de tradiții populare și simboluri care au evol...

Dealul Mitropoliei din București reprezintă unul dintre cele mai cunoscute și vizitate locuri ale capitalei, un spațiu încărcat de istorie, religie și legendă. Localizat chiar în inima orașului, acest deal nu este doar un punct de reper geografic, ci și unul spiritual, fiind cunoscut și sub denumirea de „Colina Bucuriei”. Poziție strategică și impo...

Centrul Vechi din București este astăzi unul dintre cele mai animate și fotografiate locuri din capitală, însă puțini cunosc cu adevărat cât de adânci sunt rădăcinile sale istorice. Zona nu a apărut pur și simplu ca un spațiu comercial sau turistic modern, ci își are originile încă din Evul Mediu, când Bucureștiul începea să se contureze ca un impo...

Strada Silfidelor nr. 5 este unul dintre acele locuri din București care par, la prima vedere, prea discrete pentru o legendă. Se află aproape de Cișmigiu, într-o zonă centrală pe lângă care mulți trec fără să ridice ochii spre treptele Bisericii Sfântul Ilie-Gorgani. Și totuși, tocmai aici, pe această ridicare de pământ vechi, între orașul real și...

Puține povești din istoria antică au reușit să traverseze secolele cu aceeași forță simbolică precum legenda lui Romulus și Remus, cei doi frați gemeni considerați fondatorii mitici ai Romei. Este una dintre cele mai cunoscute legende ale lumii, o poveste despre destin, supraviețuire, putere, trădare și intervenție divină, care a devenit parte fund...

În București există străzi și bulevarde care poartă numele unor oameni a căror contribuție la cultura română este cunoscută de generații întregi. Printre acestea se află și Bulevardul Mircea Veroiu, din ansamblul rezidențial Henri Coandă, Sectorul 1. Numele regizorului poate părea astăzi mai puțin familiar publicului larg decât al altor cineaști ro...

Puțini actori români au intrat în lumea spectacolului la o vârstă atât de fragedă precum Horia Șerbănescu. Avea numai cinci ani când a urcat pentru prima dată pe scenă, în 1929, interpretându-l pe Regele Mihai în spectacolul „Miss Revista”, prezentat la Teatrul „Cărăbuș”. Avea să urmeze o carieră care s-a întins pe parcursul a numeroase decenii și...

Teohari Antonescu a fost unul dintre intelectualii români de la sfârșitul secolului al XIX-lea care au încercat să transforme studiul trecutului într-o disciplină universitară modernă. Arheolog, istoric, epigrafist și profesor, el s-a aflat la intersecția dintre cercetarea antichității, educație și viața culturală a Junimii. Deși a murit la numai 4...

Bucureștiul a crescut actori cu profiluri atât de diferite, încât ideea unei „școli bucureștene” pare aproape comică. Pe aceeași hartă biografică încap severitatea lui Victor Rebengiuc, vocea inconfundabilă a lui Gheorghe Dinică, precizia aproape matematică a Irinei Petrescu și energia scenică a Maiei Morgenstern. Mai apare și cazul spectaculos al...

Zeci de specialiști în adicții, părinți și tineri au venit la finalul săptămânii trecute, la Cotroceni, pentru a discuta despre combaterea dependențelor, la al doilea eveniment din ciclul „România în lumină”, desfășurat la Palatul Cotroceni.Ca la orice eveniment organizat la palat, invitații s-au îmbrăcat frumos. Au venit la timp. Au ținut discurs...

La începutul secolului al XIX-lea, Bucureștiul era un oraș în care negoțul se desfășura în jurul hanurilor, al ulițelor comerciale și al numeroaselor prăvălii în care se găseau mărfuri aduse din toate colțurile Europei și ale Orientului. În această lume a negustorilor, în care priceperea, reputația și relațiile comerciale puteau valora mai mult dec...

La sfârșitul lunii august 1990, un student japonez cobora noaptea din tren în Gara de Nord. Nu vorbea română, știa puțină engleză și nu mai vizitase țara. Avea însă un aparat Nikon și dorința de a vedea cu ochii lui ce se întâmpla într-o parte a Europei pe care o cunoștea mai ales din știrile difuzate în Japonia.Numele lui este Norihiro Haruta. Ave...

În istoria cinematografiei românești există personaje care au devenit inseparabile de actorii care le-au interpretat. Chiriac, omul de încredere al lui Jupân Dumitrache și amantul secret al Vetei din „O noapte furtunoasă”, este unul dintre aceste personaje. În filmul realizat de Jean Georgescu și lansat în 1943, George Demetru a reușit să-i dea o e...

În istoria muzicii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Dumitru Georgescu Kiriac ocupă un loc aparte. Compozitor, dirijor, profesor și folclorist, bucureșteanul a făcut parte din generația care a încercat să desprindă creația muzicală românească de modelele imitate și să-i găsească o identitate proprie. Pentru K...

Armand Călinescu a fost una dintre cele mai puternice și controversate personalități politice ale României interbelice. Supranumit „omul de oțel”, datorită fermității cu care a acționat împotriva adversarilor politici ai statului, el a rămas în istorie mai ales ca unul dintre cei mai hotărâți adversari ai Mișcării Legionare. Ascensiunea sa politică...