Analiză asupra tendințelor 2025–2030, cu focus pe zone emergente și tipuri de proiecte

După un deceniu în care expansiunea imobiliară a împins Capitala spre margini, marile fonduri și dezvoltatori încep să se întoarcă spre interiorul orașului, acolo unde se află ultimele terenuri mari – fostele platforme industriale. Motivele sunt clare: infrastructură deja existentă, proximitate de zone locuite și potențial ridicat de reconversie urbană.

Regenerarea industrială – noul motor investițional

Cele mai valoroase terenuri din București nu mai sunt câmpurile de la periferie, ci fabricile abandonate. Marile nume din piață – One United Properties, Speedwell, Forte Partners, Skanska – vânează platforme industriale dezafectate, unde pot construi ansambluri mixte cu locuințe, birouri și funcțiuni comerciale.

Exemple concrete:

• Platforma Rocar (Rahova–Antiaeriană) – aproximativ 21 de hectare. A fost cândva una dintre cele mai mari fabrici de autobuze din România. Terenul, aflat în sud-vestul orașului, este analizat pentru transformare într-un cartier urban complet, cu locuințe, școală, spații verzi și birouri. Avantajul major: legătura directă cu șoseaua Antiaeriană și proximitatea viitoarei linii de metrou M5 prelungite spre Rahova.
• Roca Preciziei (Militari) – aproximativ 12 hectare. Fost pol industrial, cu acces direct la metroul Preciziei și la bulevardul Iuliu Maniu. Interesul dezvoltatorilor vizează reconversia spre proiecte logistice moderne și locuințe pentru clasa medie superioară. Zona beneficiază deja de infrastructură rutieră și de proximitate față de parcuri de birouri existente.

Alte platforme precum Helitube (Colentina) sau Faur (Republica) se află și ele în atenția investitorilor, fiind ultimele suprafețe mari rămase în oraș, potrivite pentru regenerare.

Migrația capitalului: din periferie spre „brownfield”

Între 2015 și 2022, piața bucureșteană a fost dominată de proiecte pe terenuri periferice, unde costurile erau mici, dar infrastructura precară. În 2025, direcția se inversează. Lipsa terenurilor libere și presiunea pe utilități îi împing pe dezvoltatori spre „brownfield” – terenuri industriale cu potențial de reconversie.

Această schimbare nu ține doar de costuri, ci și de mentalitatea consumatorului urban. Tinerii profesioniști nu mai vor locuințe la 10 km de oraș, ci spații aproape de centre comerciale, transport public și locuri de muncă. De aici creșterea cererii pentru proiecte integrate – unde locuința, biroul și timpul liber coexistă în același spațiu urban.

Tipurile de proiecte spre care se îndreaptă banii

1. Cartiere mixte – combinații de rezidențial, birouri și retail, gândite ca „ecosisteme urbane” (ex. One Cotroceni Park, Speedwell CityZen).
2. Locuințe sustenabile și eficiente energetic – proiecte cu certificări nZEB, panouri solare, sisteme inteligente de management al energiei.
3. Reabilitări de patrimoniu industrial – spații creative, birouri boutique sau campusuri educaționale în clădiri recondiționate.

Zone emergente 2025–2030

• Rahova–Antiaeriană – datorită platformei Rocar și prelungirii metroului, devine un nou pol de investiții.
• Militari–Preciziei – reconversie masivă industrială, cu focus pe logistică urbană și locuințe medii.
• Colentina–Republica – zonă cu potențial de regenerare, conectată prin infrastructura existentă și proiecte publice viitoare.
• Sudul extins (Metalurgiei, Apărătorii Patriei) – încă activ, dar cu randamente mai mici pe termen lung din cauza congestiei.

Direcția următorului deceniu

Investitorii mari pariază pe densificarea controlată: proiecte integrate în țesutul existent, cu funcționalitate mixtă, eficiență energetică și calitate arhitecturală peste media pieței.

Pe termen 2025–2030, Bucureștiul se va rescrie din interior – nu prin extindere, ci prin reconversie. Fostele fabrici vor deveni cartiere, iar zonele industriale, noile centre urbane.

Citește și Bucureștiul care crește: ce sectoare s-au dezvoltat cel mai mult în ultimii ani 

Foto: Regatta Imob