Pe fondul creșterii consumului digital, librăriile din București rămân puncte stabile în peisajul urban pentru cei care preferă lectura pe hârtie. Nu sunt multe, dar cele care rezistă au învățat să-și definească clar publicul și oferta. Unele mizează pe volum și diversitate, altele pe selecție atentă și relație cu comunitatea. Prezentăm mai jos câteva dintre librăriile relevante din Capitală – nu ca repere „romantice”, ci ca exemple de adaptare culturală și editorială.

Cărturești Carusel (Str. Lipscani 55)  - Probabil cea mai cunoscută librărie din București în rândul vizitatorilor, Carusel funcționează într-o clădire restaurată din Centrul Vechi și atrage zilnic sute de oameni, inclusiv turiști. Spațiul e spectaculos vizual – deschis pe mai multe niveluri, cu balcoane și lumină naturală. Selecția este vastă: literatură, științe sociale, artă, carte pentru copii, viniluri, papetărie, cadouri. Este un spațiu orientat spre publicul general, cu accent pe accesibilitate și experiență vizuală.

Cărturești Verona (Str. Arthur Verona 13-15) - Aceasta este librăria-fanion a rețelei Cărturești, frecventată constant de un public cultural activ – studenți, profesori, tineri profesioniști. Are o selecție echilibrată între mainstream și nișă, cu multe titluri de filosofie, psihologie, artă contemporană și poezie. Spațiul include și o cafenea, o curte interioară și adesea găzduiește lansări sau evenimente culturale. Spre deosebire de Carusel, Verona funcționează și ca loc de întâlnire pentru oameni care au deja o relație solidă cu lectura.

Humanitas Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38) - O librărie medie ca dimensiune, dar extrem de bine structurată editorial. Aparține editurii Humanitas și pune accent pe titlurile proprii – filosofie, eseu, istorie, literatură română contemporană. Publicul e mai degrabă matur, format, cu gusturi clare. Nu este o librărie de browsing întâmplător, ci una în care oamenii vin pentru ceva anume. Atmosfera e sobră, fără elemente decorative inutile. Angajații sunt foarte bine informați și pot susține o discuție detaliată despre autori sau colecții.

Kyralina – librărie franceză (Str. Biserica Amzei 10) - Una dintre puținele librării specializate din București, Kyralina este dedicată exclusiv cărții în limba franceză. Publicul este de nișă – expați, profesori, traducători, studenți la filologie. Departe de fluxul comercial, librăria se remarcă prin selecția editorială solidă: literatură clasică și contemporană, filosofie, albume pentru copii, eseistică și bandă desenată. Este un spațiu discret, curat și bine organizat, care funcționează și ca partener activ în rețelele culturale francofone.

Seneca Anticafe (Str. Arhitect Ion Mincu 1) - Un spațiu hibrid – librărie, cafenea și loc de studiu – Seneca mizează pe un public tânăr, reflexiv, preocupat de ecologie, etică și dezvoltare personală. Cărțile sunt în principal de non-ficțiune, cu accent pe gândire critică, filosofie aplicată, educație alternativă și ecologie. Modelul economic este diferit: se plătește timpul petrecut, nu consumul. Este frecventată de freelanceri, studenți la umanioare și persoane interesate de idei și dezbatere.

Anthony Frost – Cărturești & Friends (Str. Edgar Quinet 9) - Situată chiar vizavi de Universitate, Anthony Frost este specializată în carte în limba engleză. După o perioadă de pauză, librăria a fost relansată sub umbrela Cărturești, dar și-a păstrat specificul: literatură anglofonă de calitate, poezie, teorie, teatru, artă și științe umaniste. Este frecventată în special de cititori profesioniști – profesori, traducători, studenți –, dar și de străini rezidenți sau turiști. Nu este o librărie de volum, ci una de conținut și selecție. Spațiul este compact, dar bine folosit, cu rafturi curatoriate riguros.

Librăriile din București nu mai concurează doar între ele, ci cu obiceiurile de consum ale unei generații în schimbare. Fiecare spațiu care rezistă o face fie prin selecție editorială clară, fie prin adaptare inteligentă la un public urban divers. Ele nu mai sunt „simple locuri de cumpărat cărți”, ci modele distincte de interacțiune culturală. Și cât timp vor continua să funcționeze pe aceste principii, vor rămâne relevante – indiferent de viteza cu care se schimbă restul orașului.