Bucureștiul, un oraș care a trecut prin nenumărate transformări și modernizări, păstrează încă locuri ce îmbină farmecul trecutului cu atracțiile prezentului. Un exemplu remarcabil este reprezentat de Scările Fericirii din Cotroceni, un spațiu urban devenit astăzi unul dintre cele mai fotografiate și mai îndrăgite colțuri ale Capitalei.

Scările Fericirii, un colț ascuns de istorie și frumusețe

Aflate în cartierul Cotroceni, un loc încărcat de povești și simboluri, scările sunt mai mult decât o simplă cale de acces între străzi. Ele sunt o mărturie vie a schimbărilor prin care a trecut Bucureștiul, reflectând totodată gustul pentru arhitectura interbelică, dar și încercările mai recente de a adapta trecutul la prezent. Cotroceniul, cunoscut pentru casele sale elegante, grădinile ascunse și atmosfera boemă, oferă cadrul perfect pentru aceste trepte cu un destin aparte.

Locul exact unde se află Scările Fericirii nu este ales întâmplător. Ele leagă partea sudică a cartierului de străzile dr. Romniceanu și dr. Lister, fiind construite pe cornișa Dâmboviței. Această poziționare confirmă legătura cartierului cu râul care traversează Capitala și ilustrează modul în care orașul s-a extins, adaptându-se la relieful său natural.

Construcția scărilor în epoca de aur a Cotrocenilor

Ridicate în anii 1920, scările reflectau spiritul epocii: o perioadă în care Bucureștiul, supranumit „Micul Paris”, trecea printr-o dezvoltare accelerată. Cotroceniul, odinioară o zonă mai degrabă rurală, se transforma treptat într-un cartier aristocratic, unde vilele impunătoare și aleile pietruite dădeau tonul unei vieți urbane rafinate.

Arhitecții vremii erau inspirați de estetica europeană și încercau să creeze spații care să îmbine funcționalitatea cu eleganța. Scările Fericirii au fost concepute cu o atenție deosebită pentru detaliu: trepte din piatră, consolidate de elemente metalice, înconjurate de o balustradă din fier forjat, decorată cu motive care aminteau de grandoarea arhitecturii pariziene.

Nu era vorba doar de un pasaj utilitar, ci de o adevărată operă urbanistică. Locuitorii cartierului găseau aici nu doar un drum mai scurt, ci și un spațiu plăcut, unde atmosfera elegantă a secolului trecut se împletea cu liniștea Cotrocenilor.

Declinul și uitarea

Ca multe alte monumente urbane din București, Scările Fericirii nu au scăpat de încercările timpului. Deceniile care au urmat au adus o uzură firească, dar și perioade de neglijență. După 1990, când multe zone istorice ale orașului au fost lăsate de izbeliște, scările au început să se degradeze vizibil.

Balustradele de fier s-au ruginit și s-au rupt, elementele de siguranță au dispărut, iar treptele din piatră au fost înlocuite în mai multe etape cu ciment de calitate slabă. În loc să fie păstrate în spiritul lor original, intervențiile făcute de autorități erau adesea superficiale și lipsite de coerență, ceea ce a dus la alterarea aspectului inițial.

Pentru locuitorii din zonă, scările au rămas utile, dar tot mai puțin atractive. De la simbol al rafinamentului interbelic, ajunseseră să fie percepute drept un spațiu degradat, aproape uitat de timp.

Restaurarea din 2020 și explozia de popularitate

În 2020, în plină pandemie de COVID-19, Primăria Sectorului 5 a decis să intervină pentru a reda scărilor o nouă viață. Lucrările, realizate sub conducerea edilului de atunci, Daniel Florea, nu au fost însă lipsite de controverse.

Pe de o parte, autoritățile au încercat să repare treptele și să facă locul mai sigur pentru trecători. Pe de altă parte, execuția a fost departe de a respecta standardele de calitate sau designul original. Cimentul a fost turnat strâmb și inegal, ceea ce a generat noi pericole pentru pietoni. Balustrada de epocă a fost eliminată și înlocuită cu un model modern, mai simplu și mai rece, care a schimbat radical estetica zonei.

Cea mai surprinzătoare decizie a fost vopsirea treptelor în culorile curcubeului. Această intervenție, deși criticată pentru lipsa de coerență cu arhitectura cartierului, a transformat Scările Fericirii într-o atracție imediată. În scurt timp, imaginile cu treptele colorate au invadat rețelele sociale, iar scările au fost botezate rapid „cel mai instagramabil loc din Capitală”.

Influenceri, turiști și tineri pasionați de fotografie au început să vină aici pentru a surprinde cadre spectaculoase. Într-un oraș în care puține locuri urbane au un design atât de „fotogenic”, Scările Fericirii au devenit un punct fierbinte pentru cultura vizuală a noilor generații.

Controversele curcubeului pictat pe trepte

Succesul pe rețelele sociale a fost dublat de critici venite din partea localnicilor și a specialiștilor în patrimoniu. Mulți au considerat că vopsirea treptelor nu respectă istoria locului și nici estetica Cotrocenilor, un cartier cunoscut pentru sobrietatea și eleganța sa.

Unii au interpretat alegerea culorilor curcubeului ca un gest simbolic de susținere a comunității LGBTQ+, ceea ce a stârnit reacții mixte. Alții au văzut în această schimbare doar o încercare superficială de a câștiga popularitate printr-un design „instagramabil”, fără a ține cont de contextul arhitectural.

În fața acestor controverse, autoritățile au revenit asupra proiectului. Treptele au fost placate parțial cu marmură și granit, pentru a le oferi un aspect mai solid și mai elegant. Totuși, această soluție a generat o nouă problemă: suprafața lucioasă devenea alunecoasă atunci când ploua sau îngheța.

Ca un compromis, curcubeul a fost păstrat pe porțiunea neplacată, ceea ce a menținut atracția vizuală, dar a creat un amestec de stiluri greu de încadrat.

Prezentul: între trecut și modernitate

Astăzi, Scările Fericirii rămân unul dintre cele mai vizitate locuri din Cotroceni. Ele sunt dovada vie a felului în care istoria și modernitatea pot coexista, chiar dacă nu întotdeauna în cel mai armonios mod.

Pentru unii, reprezintă un exemplu al modului în care patrimoniul poate fi adaptat la vremurile actuale, devenind un punct de atracție urbană. Pentru alții, sunt dovada neputinței de a conserva cu adevărat frumusețea trecutului. Cert este că nimeni nu poate trece indiferent pe lângă ele.

Locul continuă să atragă zilnic fotografi, tineri care își doresc cadre spectaculoase pentru Instagram și turiști curioși să descopere „bijuteriile ascunse” ale Bucureștiului. În același timp, pentru locuitorii din Cotroceni, scările rămân parte din viața de zi cu zi, un traseu familiar care face legătura între străzile cartierului și zona de câmpie a Dâmboviței.

Scările, ca simbol urban

Dincolo de frumusețea lor fotogenică, Scările Fericirii sunt și un simbol al Bucureștiului contemporan: un oraș prins între dorința de modernizare rapidă și nevoia de a-și păstra identitatea. Povestea lor reflectă schimbările sociale și culturale din ultimele decenii, de la indiferență și degradare la renaștere prin intermediul rețelelor sociale.

Ele demonstrează că spațiile urbane nu sunt doar simple decoruri, ci locuri încărcate de memorie și de semnificații. Restaurările succesive, chiar dacă imperfecte, au readus scările în atenția publicului și au reușit să creeze un nou tip de interacțiune între oraș și locuitorii săi.

În final, Scările Fericirii ne arată că frumusețea Bucureștiului nu se găsește doar în marile bulevarde sau în clădirile impunătoare, ci și în colțurile aparent modeste, unde trecutul și prezentul se întâlnesc în forme uneori neașteptate.

De la utilitate la legendă urbană

De la construcția lor elegantă în anii ’20 și până la explozia de popularitate din era digitală, Scările Fericirii au parcurs un drum spectaculos. Au fost martorele transformării Cotrocenilor, au cunoscut perioade de glorie și de declin, iar astăzi s-au reinventat ca un reper urban și cultural.

Indiferent de opiniile pe care le stârnesc, un lucru este sigur: aceste scări au devenit un simbol al Bucureștiului și un punct obligatoriu de vizitat pentru oricine vrea să descopere frumusețea ascunsă a Capitalei. Îmbinând nostalgia trecutului cu energia prezentului, Scările Fericirii demonstrează că orașul continuă să surprindă și să inspire, chiar și în cele mai neașteptate colțuri ale sale.