Primăria Sectorului 2 anunță că a emis o autorizație de construire pentru realizarea primului lift exterior la un bloc cu 4 etaje. Instalația ar urma să le fie de folos locatarilor vârstnici sau celor cu dizabilități.

Acest bloc de locuințe căruia i se va adăuga un lift e pe Strada Maior Coravu. Iar lucrările - finanțate cu bani dintr-o sponsorizare - vor costa aproximativ 300.000 de lei. Și vor dura 3-5 luni.

Proiectul are la bază o soluție de arhitectură declarată câștigătoare în cadrul unui concurs de idei, organizat de Senatul României și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

300.000 de lei pentru lift

Liftul exterior va fi construit la blocul P3a-P3b de pe Strada Maior Coravu nr. 3.

Acolo e un imobil cu parter și patru etaje, care nu a fost prevăzut cu lift din construcție.

Realizarea acestuia - în exteriorul clădirii - costă 293.044,48 lei, cu TVA inclus.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Sectorului 2, la solicitarea București.ro, banii vin dintr-o sponsorizare obținută de Asociația de Proprietari de acolo. Deci nu va exista finanțare de la bugetul local.

Lucrările ar urma să dureze între 3 și 5 luni, în funcție de particularitățile șantierului, potrivit unui răspuns primit de redacția București.ro.

Sursa foto: Rareș Hopincă - Facebook

Această lucrare este, de fapt, un pilot al unui proiect mai mare.

La bază stă Legea 153/2026, numită „Lift pentru Viață”. E rezultatul unui proiect legislativ inițiat de 24 de parlamentari și care l-a avut ca principal promotor pe senatorul Robert Cazanciuc.

Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă i-a și mulțumit public - într-o postare pe rețelele de socializare - lui Cazanciuc „atât pentru adoptarea legii, cât și pentru facilitarea instalării primului lift exterior în Sectorul 2”.

Am întrebat la Primăria Sectorului 2 cum a ales acest bloc pentru a pilota, în București, programul național ”Lift pentru Viață”.

A căutat instituția condusă de Rareș Hopincă un bloc? Cine a identificat sponsorul?

Este oare blocul acesta unul în care locuiesc, la etajele superioare, mai mulți vârstnici sau mai multe persoane cu dizabilități decât în altele?

Instituția condusă de Rareș Hopincă a transmis, la solicitarea București.ro, că imobilul a fost ales în funcție de mai multe criterii.

Printre ele, unele tehnice. În sensul că modul în care este construit blocul trebuie să permită amplasarea liftului.

Dar s-a ținut cont și de numărul de potențiali beneficiari din bloc.

Procesul de selecție pentru următoarele imobile cărora li se va monta lift va avea în vedere, în principal, necesitățile identificate, expertizele tehnice și îndeplinirea cerințelor legale și tehnice necesare pentru realizarea intervențiilor, se mai arată în răspunsul transmis de PS2.

Hopincă a transmis, pe rețelele de socializare, că urmează realizarea unui program local pentru instalarea de lifturi și realizarea mecanismului de finanțare pentru lucrări.

Scopul: să le ofere persoanelor vârstnice sau celor cu mobilitate redusă mai multă libertate, posibilitatea de a ieși din casă fără ajutor și de a se deplasa până la medic sau la cumpărături.

Hopincă a mai spus că în funcție de fiecare clădire acestea pot fi lifturi exterioare, platforme elevatoare, rampe sau alte soluții de accesibilizare.

Acum, primăria trebuie să găsească bani și soluții tehnice pentru „cât mai multe blocuri” care au fost construite fără lift.

Concurs de idei pentru „Lift pentru viață”

Legea „Lift pentru viață” a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr. 592 din 20 iulie 2026 și a intrat în vigoare la data de 19 august 2026.

Urmează, în 90 de zile, adoptarea de norme procedurale de implementare și monitorizare a programului „Lift pentru Viață”, reglementat de legea omonimă.

Încă dinainte, pe 7 aprilie 2026, în foaierul sălii de plen a Senatului, a avut loc ceremonia de premiere a câștigătorilor concursului de idei de arhitectură „Lift pentru viață”.

Acesta a fost dedicat regândirii accesibilității blocurilor socialiste realizate în România în anii ’60 - ’70 ai secolului trecut.

Cu această ocazie, au fost prezentate și cele 25 de proiecte ajunse în etapa finală.

Concursul de idei „Lift pentru viață” s-a desfășurat la inițiativa vicepreședintelui Senatului, Robert Cazanciuc, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

La concurs au participat 75 de studenți ai Facultății de Arhitectură din cadrul UAUIM, din anii III, IV și V.

Aceștia au propus aproximativ 100 de soluții arhitecturale și urbanistice pentru accesibilizarea blocurilor fără lift.

În etapa finală au fost selectate 25 de proiecte.

Premiul I a fost câștigat de Luca - Paul Maiorescu, student în anul IV la UAUIM, care a primit și premiul special Concrete & Design Solutions.

Concurs de idei „Lift pentru viață”, proiect: Luca-Paul Maiorescu. Sursa foto: Facultatea de Arhitectură a UAUIM - site

Premiul al II-lea i-a revenit lui Ahmad Mohamed Ahmad, iar Premiul al III-lea, studentei Andra-Cristiana Ciobanu.

„Lift pentru viață”, un program al Ministerului Dezvoltării

Potrivit legii, „Lift pentru viață” este un Program Național de Accesibilizare a Locuințelor coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Programul are ca obiect creșterea accesibilizării condominiilor cu 3 sau mai multe niveluri supraterane care nu sunt prevăzute cu lift din proiectul inițial, prin instalarea de lifturi sau montarea unor platforme elevatoare, rampe sau alte echipamente similare.

Cum se va desfășura

Programul se desfășoară în două etape.

Prima este reprezentată de implementarea unui proiect-pilot.

Adică accesibilizarea a maximum 100 de condominii, finanțarea fiind acordată pentru un număr de 2 condominii din fiecare reședință de județ, respectiv subdiviziune administrativ-teritorială.

Termenul pentru finalizarea etapei pilot este de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Finanțare programului urmează să fie asigurată, cu precădere, din fonduri europene.

A doua etapă prevede extinderea programului la toate condominiile cu 3 sau mai multe niveluri supraterane care nu sunt prevăzute cu lift din proiectul inițial.

Finanțare urmează să fie asigurată de la bugetul de stat sau fonduri europene dedicate proiectelor pentru locuințe.

Căror blocuri li se poate construi lift

Condominiile eligibile pentru înscrierea în program sunt cele cu 3 sau mai multe niveluri supraterane care nu sunt prevăzute cu lift din proiectul inițial și care respectă cel puțin una dintre următoarele condiții:

• pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană vârstnică (bărbat peste 65 de ani și femeie peste 63 de ani și 4 luni)

• pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană cu mobilitate redusă (persoană cu probleme de sănătate de durată care îi îngreunează urcatul scărilor)

• pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o persoană cu dizabilități locomotorii (persoană ce deține un certificat de încadrare în grad de handicap)

• pe scara condominiului locuiește, la alt nivel decât parter, cel puțin o familie care are în îngrijire un copil antepreșcolar sau preșcolar (copil ce nu a împlinit încă vârsta de 6 ani)

Fără clădiri cu risc seismic și fără monumente

Există și clădiri cărora nu li se pot amenaja lifturi exterioare, în baza LEgii 153/2026. Este vorba despre:

condominiile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice;

condominiile expertizate tehnic și încadrate, prin raport de expertiză tehnică, în clasa de risc seismic RsI sau RsII.

Pentru clădirile încadrate în clasele de risc seismic 1 sau 2, lucrările de accesibilizare constând în instalarea de lifturi și/sau instalații alternative/complementare de tipul scărilor mecanizate, platformelor elevatoare sau rampelor pot fi realizate integrat, în cadrul lucrărilor de intervenție pentru creșterea nivelului de siguranță seismică, în condițiile Legii nr. 212/2022.

Care sunt criteriile de prioritizare a dosarelor

Cum criterii de eligibilitate din lege sunt generale, e nevoie de aplicarea unor sisteme de evaluare, în baza cărora să fie prioritizate blocurile în care e cea mai mare nevoie de lift exterior.

Procedural, MDLAP centralizează cererile de înscriere și face selecția în ordinea cronologică a depunerii acestora, precum și în limita creditelor de angajament, prevăzute în legea bugetară anuală.

Lista de obiective propuse spre finanțare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Criteriile de prioritizare la înscrierea în programul național, atât în etapa proiectului-pilot, cât și în etapa derulării la nivel național, țin cont de:

• numărul persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2) din lege, condominiile în care numărul acestora este mai mare fiind prioritare;

• regimul de înălțime al clădirii, fiind prioritare imobilele cu regim de înălțime mai mare;

• anul construcției imobilului, fiind prioritare clădirile proiectate după intrarea în vigoare a Normativului nr. 23/IX din 15 iunie 1978.

Asociațiile de proprietari suportă cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a lifturilor

Asociația de proprietari primește dreptul de a folosi liftul în beneficiul proprietarilor locuințelor și al spațiilor din bloc.

Ulterior instalării, toate cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a instalației liftului, precum și a instalațiilor alternative/complementare revin în sarcina asociației de proprietari și se repartizează proprietarilor din condominiu potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 196/2018, cu modificările și completările ulterioare.