TAROM, la un pas de colaps. Compania trebuie să returneze ajutorul de 95 milioane de euro, după ce nu și-a îndeplinit obligațiile de restructurare
- Articole
- 18 NOV 26
Situație critică la TAROM. Compania aviatică deținută de statul român nu și-a îndeplinit obligațiile din planul de restructurare agreat cu Comisia Europeană și va fi nevoită să returneze ajutorul de în valoare de 95,3 milioane de euro.
Anunțul a fost făcut marți de vicepremierul Marian Neacșu.
Guvernul trebuie să găsească atât sursa de finanțare pentru restituirea ajutorului, cât și o soluție pentru ca transportatorul național să își continue activitatea.
Printre variantele discutate, susține Neacșu, se numără atragerea unui investitor din zona Golfului și chiar fuziunea TAROM cu Compania Națională Aeroporturi București, aflată pe profit.
Ambele sunt însă extrem de puțin probabile.
„TAROM a beneficiat la un moment dat de un ajutor de la Uniunea Europeană la un plan de restructurare și avea niște obligații pe care nu le-am îndeplinit atunci. Acum suntem în faza în care trebuie să găsim sursa de a da înapoi ajutorul pe care l-am primit și de a ține compania în viață”, a declarat vicepremierul Marian Neacșu, la Antena 3.
Acesta a recunoscut că situația companiei este complicată și a pus problemele actuale pe seama administrării defectuoase din ultimii ani, care a împins TAROM într-o poziție tot mai slabă pe piața transportului aerian.
TAROM a trecut de la profit la pierderi de 288 milioane de lei într-un singur an
TAROM a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 288,1 milioane de lei, după ce în anul precedent raportase un profit de 286,9 milioane de lei.
Profitul din 2024 a fost însă unul excepțional și nu a venit din activitatea obișnuită de transport aerian. Compania a încasat bani în principal din vânzarea unor aeronave și a sloturilor de pe principalul aeroport londonez, Heathrow.
În 2025, cifra de afaceri a scăzut cu 10,4%, până la aproximativ 1,09 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 1,89 miliarde de lei.
Privită pe termen mai lung, situația este și mai îngrijorătoare. Între 2011 și 2025, pierderile cumulate ale TAROM au depășit 2,7 miliarde de lei.
În iunie, vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că societatea avea datorii financiare de aproximativ 930 de milioane de lei și capitaluri proprii negative de 105 milioane de lei.
Nici avioanele nu zburau suficient de pline. Gradul de ocupare era sub 70%, departe de ținta de 78% stabilită prin planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
TAROM risca să intre în insolvență și înainte de a încasa ajutorul de stat
Pericolul insolvenței nu a apărut acum. În decizia prin care a aprobat ajutorul de restructurare, Comisia Europeană arăta că TAROM îndeplinea deja criteriile pentru deschiderea procedurii de insolvență la cererea creditorilor.
Mai exact, un creditor care avea de recuperat peste 50.000 de lei, bani neachitați de mai mult de 60 zile, putea cere instanței deschiderea procedurii.
Documentul european avertiza că transportatorul putea fi acționat oricând de creditori. Autoritățile române atrăgeau atenția atunci că, fără finanțarea necesară, TAROM risca să ajungă în insolvență, ceea ce ar fi dus la retragerea licenței de operare, oprirea aeronavelor la sol și încetarea activității.
Ajutorul de stat aprobat de Comisia Europeană în aprilie 2024, în valoare de 95,3 milioane de euro, trebuia să scoată compania din această situație. Pachetul a cuprins o majorare de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro și anularea unei datorii de 49,53 milioane de euro.
În schimbul banilor, TAROM trebuia să respecte un plan de restructurare care să o readucă pe profit până la sfârșitul anului 2026. Compania urma să își reducă flota de la 29 la 14 aeronave, să renunțe la 14 dintre cele 41 de rute operate în 2019 și să reducă frecvența unor zboruri.
Rezultatele financiare arată însă că măsurile adoptate nu au fost suficiente pentru redresarea companiei.
În primele 4 luni ale anului 2026, gradul de ocupare al aeronavelor era de numai 66%. În plus, scumpirea kerosenului a adus o nouă cheltuială importantă. Între martie și octombrie 2026, TAROM a plătit cu 18,2 milioane de dolari mai mult pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Nici la această oră compania încă nu avea aprobat bugetul pentru 2026 și lucra la revizuirea planului de restructurare, care trebuie acceptat de Comisia
Guvernul caută un investitor care să salveze TAROM
Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat că Guvernul va discuta cu reprezentanții Comisiei Europene despre posibilitatea unei noi infuzii de capital. În paralel, autoritățile caută o formulă de administrare care să poată redresa compania.
„Vom încerca și discuțiile cu Comisia Europeană pentru infuzie de capital, dar, în același timp, trebuie să găsim cel mai bun și mai performant management pentru TAROM”, a declarat vicepremierul.
Una dintre variantele pe care mizează autoritățile este atragerea unui investitor din zona Golfului.
„Au fost discuții, așa cum ați amintit, și cu companii din zona Golfului. Ele sunt cele mai avansate în momentul ăsta și opinez că avem șanse să ajungem la o înțelegere”, a susținut Neacșu.
O altă soluție luată în calcul este creșterea participației unui investitor național și fuziunea TAROM cu Compania Națională Aeroporturi București, societatea care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa.
„Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și TAROM”, a spus vicepremierul.
Totuși, ambele prezentate de Neacșu au șanse foarte mici de reușită.
Regulile europene prevăd că o companie aeriană care deține o licență de operare în UE trebuie să fie deținută în proporție de peste 50% și controlată efectiv de state membre sau de cetățenii acestora.
Așadar, de ce ar accepta giganții Emirates, Etihad, Qatar Airways să cumpere un pachet minoritar de acțiuni la TAROM, unde tot un Consiliu de Administrație dominat politic ar avea ultimul cuvânt în deciziile companiei.
Nici varianta fuziunii cu Aeroporturi București nu este mai probabilă. Compania care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa este deținută în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și este una dintre cele mai profitabile societăți de stat. Prin fuziune, aceasta ar putea ajunge să preia pierderile, datoriile și necesarul de finanțare al transportatorului aerian.
O asemenea operațiune ar putea fi considerată ajutor de stat dacă Aeroporturi București ar prelua TAROM în condiții pe care un investitor privat nu le-ar accepta, fără perspectiva unei rentabilități economice. Regulile europene nu permit statului să ocolească restricțiile privind ajutoarele de stat doar prin transferarea resurselor între două companii publice.