Palatul Chrissoveloni nu a fost niciodată doar o bancă sau doar un palat. A fost gândit, încă din faza de proiect, ca o arhitectură a funcției, dar cu prestanța unui adevărat palat. Construit între 1923–1929 după planurile arhitectului George Matei Cantacuzino, sediul băncii era o declarație de forță financiară discretă: două intrări (una pentru clienți, pe strada Lipscani nr. 16, și una pentru angajați, pe strada Stavropoleos nr. 7), seifuri pe două niveluri de subsol, săli de întâlniri, birouri, cantină, chiar și sală de sport și frizerie. Totul era gândit pentru eficiență, dar în limbaj monumental, cu accente Beaux-Arts și o compoziție simetrică, impunătoare.

Astăzi, Palatul Chrissoveloni aparține Băncii Naționale a României și funcționează ca sucursală a acesteia, după ce a fost restaurat cu atenție și respect pentru structura inițială. Interiorul păstrează detaliile bancare originale, de la volutele discrete până la proporțiile ample ale sălilor, într-un echilibru între funcțional și ceremonial. Este o clădire care nu vrea să seducă privitorul ocazional, dar care impune respect și verticalitate printr-un design fără artificii.

Cum ajungi acolo: Se află în Centrul Vechi, între străzile Lipscani și Stavropoleos, la câteva minute de mers pe jos de la stațiile de metrou Universitate sau Piața Unirii.

 Citește și Palatele ascunse ale Bucureștiului: dincolo de Casa Poporului