Regiunea București-Ilfov se află în topul zonelor europene cu cel mai scăzut procent de persoane expuse riscului de sărăcie, arată datele recente publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 2024, doar 3,7% dintre locuitorii din această regiune erau considerați expuși riscului de sărăcie – cea mai mică rată înregistrată în Uniunea Europeană, la nivel regional (NUTS 2) și mult sub media europeană. 

Cifre europene: contextul general

La nivelul întregii UE, aproximativ 16,2% din populație (echivalentul a 72,1 milioane de persoane) erau expuse riscului de sărăcie în 2024, aceeași pondere ca în 2023, conform datelor Eurostat. 

Regiuni vaste, cu rate mari de risc de sărăcie, includ zone ultraperiferice precum Guyane în Franța (peste 50%) și orașe spaniole și italiene cu ponderi foarte ridicate, dar în contrast București-Ilfov se remarcă printr-un nivel foarte scăzut al vulnerabilității în raport cu sărăcia. 

De ce e semnificativ

Această performanță pune regiunea București-Ilfov înaintea altor regiuni dezvoltate din Europa în ceea ce privește protecția împotriva sărăciei. În comparație, alte teritorii din UE au părți ale populației expuse mult mai intens acestui risc economic și social.

Diferențe importante în România

Datele arată că în România există diferențe regionale semnificative privind riscul de sărăcie:

• București-Ilfov: 3,7%
• Vest: 13,3%
• Nord-Vest: 14%
• Sud-Muntenia: 17,4%
• Nord-Est: 26,4%
• Sud-Est: 26,8%
• Sud-Vest Oltenia: 29,8%

Astfel, în timp ce Capitala și zona metropolitană rămân protejate de sărăcie într-o măsură remarcabil de ridicată, alte regiuni ale țării se confruntă cu niveluri considerabil mai mari ale riscului de sărăcie, reflectând disparități economice interne. 

Ce mai arată datele

Pe lângă București-Ilfov, alte regiuni din UE cu rate foarte scăzute ale persoanelor expuse riscului de sărăcie includ Provincie Oost-Vlaanderen din Belgia (5,4%) și Provincia Autonomă Bolzano/Bozen din Italia (5,9%). 

Aceste cifre sugerează că nu doar nivelul general de dezvoltare economică contează, ci și structura pieței muncii, politicile sociale și accesul la servicii în diferitele părți ale Europei, în definirea modului în care oamenii sunt feriți sau vulnerabili în fața sărăciei.

Citește și:

Câți angajați străini lucrează în România. Creșteri spectaculoase în București și marile orașe

„Fuga din oraș”: fenomenul tinerilor care pleacă weekend de weekend

Regiunea București-Ilfov nu doar că are una dintre cele mai dinamice economii din România, dar se poziționează și printre cele mai „sigure” regiuni din UE în privința riscului de sărăcie – un contrast puternic cu situația multor alte regiuni europene.