Piața muncii din România a traversat în ultimii ani o transformare accelerată, pe fondul deficitului tot mai accentuat de personal. Migrația masivă a românilor către statele vest-europene a creat goluri semnificative, estimate la aproximativ 600.000 de persoane, ceea ce a obligat angajatorii să caute soluții externe. În acest context, importul de forță de muncă din afara Uniunii Europene a devenit nu doar o alternativă, ci o necesitate pentru numeroase industrii.

Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați străini non-UE care muncesc legal în România. De la începutul acelui an și până în decembrie, IGI a emis peste 42.500 de avize de angajare și alte 6.764 pentru schimbarea angajatorului. Totuși, cifra acoperă doar parțial nevoile reale, atrag atenția reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM). În paralel, contingentul anual de lucrători nou-admiși pe piața muncii a rămas plafonat la 100.000, pentru al doilea an consecutiv.

Cele mai recente date disponibile: dublarea numărului de muncitori străini

Cele mai noi informații, publicate la 30 ianuarie 2025, arată clar amploarea fenomenului. Conform unei analize Economica.net pe baza datelor IGI, România avea la finalul anului trecut 100.298 de străini cu permise de muncă valabile. Este o creștere de aproape 94% față de 2022 și de peste 35% față de 2023.

Creșterea reflectă apetitul crescut al angajatorilor pentru recrutarea din Asia de Sud și Orientul Mijlociu. Cei mai mulți muncitori provin din Nepal și Sri Lanka, dar și din India, Bangladesh, Pakistan, Egipt, Maroc, Turcia, Etiopia și Filipine. Majoritatea sunt angajați în posturi cu calificare redusă: manipulanți de marfă (9.114 persoane) și curieri (8.821 persoane), alături de muncitori în construcții, HoReCa sau comerț.

București, epicentrul muncii pentru străini

Capitala și zonele din jurul ei sunt principalele destinații pentru cetățenii străini. La finalul lui 2024, în București erau înregistrați circa 25.500 de angajați străini, iar în Ilfov alți 12.183. Împreună, cele două județe concentrează aproape 38.000 de contracte de muncă, ceea ce reprezintă peste o treime din totalul național. În plus, alte centre economice puternice precum Constanța (5.692 de persoane) și Timiș (4.963) au devenit la rândul lor poluri importante de atracție.

O analiză publicată de Ziarul Financiar confirma încă din 2023 această tendință: aproape 56.000 de muncitori non-UE lucrau deja în București–Ilfov, adică peste 44% din totalul național. Dincolo de numere, distribuția geografică arată că marile orașe rămân destinația preferată, unde există infrastructură, salarii mai mari și mai multe oportunități de integrare.

Cum percep muncitorii străini România

Temerea angajatorilor că intrarea României în spațiul Schengen terestru (1 ianuarie 2024) ar putea determina muncitorii să plece către alte state nu s-a confirmat. Din contră, datele Organizației Internaționale pentru Migrație arată că aproape 49% dintre străinii chestionați intenționează să rămână pe termen lung, iar 70% își doresc să obțină cetățenie română în viitor.

Un alt studiu arată că 82% dintre cetățenii străini care muncesc în România declară că se simt bine primiți, respectați și integrați. Mai mult, 40% dintre ei spun că ar dori să își deschidă o afacere aici, iar alții vor să își continue studiile, să facă internshipuri sau chiar voluntariat.

Vă recomandăm și: 

Viza de turism pentru București: Cum să eviți cele mai frecvente greșeli

Cetățeni Non UE - condiții necesare pentru a lucra în România

Integrarea, o miză pentru economie

Potrivit specialiștilor, un muncitor străin bine integrat poate aduce un plus de 30–60% productivitate pentru angajator și comunitate. Programele de integrare, estimate la până la 5.000 de euro pe an, pot fi finanțate parțial din fonduri europene și completate prin contribuții ale autorităților locale. În același timp, experții subliniază că integrarea culturală și lingvistică este la fel de importantă precum cea profesională, pentru ca muncitorii să rămână pe termen lung.

Românii, între șomaj și inactivitate

Paradoxal, în timp ce angajatorii aduc mii de străini, în România există 259.000 de șomeri (mai 2025) și alte aproape 249.000 de persoane care primesc ajutoare sociale, dar nu muncesc. Mai mult, țara are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din UE: 26,3% la final de 2024, potrivit Eurostat. Aceste date arată cât de dificil este pentru companii să recruteze personal local și explică de ce importul de forță de muncă rămâne o soluție inevitabilă.