Termoenergetica ar putea demara în această săptămână furnizarea agentului termic pentru încălzire.

Dar sezonul de încălzire începe în condiții neobișnuite. CET București Vest, una dintre cele patru mari centrale ale Capitalei, nu va fi disponibilă, iar repornirea sa este așteptată abia la începutul lunii noiembrie.

Constantin Vizitiu, șeful dispeceratului Termoenergetica, a explicat pentru Bucuresti.ro că societatea nu s-a mai confruntat cu o asemenea situație la începutul sezonului rece.

Până la repornirea CET Vest, compania va încerca să preia consumatorii din zonele deservite în mod normal de această centrală prin redistribuirea alimentării între CET Grozăvești, CET Progresul și sursele mai mici, precum Vest Energo și Grivița.

CET Vest a fost scoasă din funcțiune în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de 20 aprilie, care a afectat două transformatoare electrice și alte echipamente.

Printre echipamentele avariate s-a numărat și tabloul de comandă pentru tensiunea de curent continuu, care alimentează sistemele de protecție electrică. Potrivit ELCEN, stricarea acestuia a condus la scoaterea din funcțiune a protecțiilor electrice și, implicit, la propagarea defectului în cascadă către stația de 6 kV servicii generale și către cele două transformatoare de 110/6 kV.

CET Vest nu va fi disponibilă la începutul sezonului de încălzire

Reprezentanții ELCEN speră ca CET București Vest să revină în funcțiune la începutul lunii noiembrie.

„La acest moment lucrurile stau bine. Suntem în așteptarea iernii și suntem pregătiți. La începutul lunii noiembrie, sper din tot sufletul să avem și CET Vest în funcțiune așa cum trebuie și să nu mai fie situații de criză sau să venim și noi în sistemul energetic să producem cu absolut toate centralele”, a declarat miercuri Mirela Pavel, directoare generală ELCEN, potrivit Agerpres.

Până atunci, Termoenergetica va trebui să gestioneze începerea sezonului de încălzire cu sursele disponibile și să urmărească modul în care acestea pot prelua consumatorii redistribuiți.

CET București Vest a fost pusă în funcțiune în 1972 și modernizată în 2009, când a fost introdus ciclul combinat. Centrala produce atât energie electrică, cât și energie termică, folosind gaze naturale. Puterea termică a centralei este de 376 Gcal/h.

Pe lângă CET Vest, Bucureștiul mai are trei centrale termice de mari dimensiuni, toate deținute de Electrocentrale București (ELCEN), companie aflată în subordinea Ministerului Energiei: CET Grozăvești, CET Sud și CET Progresu.

În Capitală mai funcționează și centrale de dimensiuni mai mici: CET Casa Presei, administrată de Termoenergetica, CET Grivița, aflată în administrarea Primăriei Sectorului 1, și CET Vest Energo, deținută de omul de afaceri Constantin Bucur.

Cealaltă componentă a sistemului de termoficare este rețeaua de transport și distribuție a agentului termic, gestionată de compania Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Aceasta cuprinde aproximativ 954 kilometri de conducte magistrale și 2.963 kilometri de conducte secundare, cu diametre mai mici.

Dimensiunea rețelei și legăturile dintre diferitele surse de producție permit unele transferuri de alimentare, însă acestea nu pot compensa automat indisponibilitatea unei centrale mari.

„Nu am mai început sezonul de încălzire fără să avem disponibile toate cele patru CET-uri. Sperăm să nu se repete această situație. Vom încerca să ne descurcăm cu centralele existente, dar nu este o situație pe care ne-am dori-o. Așteptăm să vedem cum va funcționa sistemul. Este o premieră pentru noi”, a declarat Constantin Vizitiu pentru Bucuresti.ro.

Constantin Vizitiu. Foto: Bucuresti.ro

Cum va fi redistribuită energia termică în lipsa CET Vest

Soluția avută în vedere de Termoenergetica presupune modificarea traseelor prin care circulă agentul termic, astfel încât unele zone să poată fi alimentate de alte centrale decât cele care le deservesc în mod obișnuit.

Adela Ciudoescu, director în cadrul Termoenergetica, explică faptul că rețeaua permite anumite transferuri între magistrale, însă acestea depind de configurația conductelor și de capacitatea surselor de producție.

CET Grozăvești are mai multe magistrale de ieșire, care alimentează zone diferite ale orașului. Magistrala Grivița deservește o parte din Sectorul 1, magistrala Rahova asigură alimentarea Sectorului 5, iar magistrala Uranus furnizează agent termic în zona Uranus, la Palatul Parlamentului și la Spitalul Universitar.

În lipsa CET Vest, una dintre variante este izolarea vanelor de pe magistrala Rahova, la ieșirea din Grozăvești, și dirijarea agentului termic către Sectorul 6, printr-o legătură din zona Iuliu Maniu. În acest fel, Grozăvești ar putea prelua o parte dintre consumatorii din Sectorul 6, în timp ce zona Rahova ar urma să fie alimentată prin magistrala Ferentari, dinspre CET Progresul.

„În situația în care CET Vest nu funcționează, putem izola vanele de pe magistrala Rahova la ieșirea din Grozăvești și putem permite agentului termic să circule pe o altă legătură, către Sectorul 6, în zona Iuliu Maniu. Astfel, o parte din consumatorii Sectorului 6 pot fi preluați de Grozăvești, iar zona Rahova poate fi alimentată prin magistrala Ferentari, dinspre CET Progresul”, a explicat Adela Ciudoescu.

Adela Ciudoescu. Foto: Bucuresti.ro

Planul include și pornirea centralei Grivița, ajustarea zonelor deservite de Grozăvești și extinderea, acolo unde este posibil, a alimentării din surse precum Casa Presei și Vest Energo.

Vest Energo, care deservește în principal zona Apusului – Păcii, poate contribui la acoperirea necesarului, dar are o capacitate de producție limitată. Din acest motiv, Termoenergetica nu poate transfera oricâți consumatori către centralele mai mici.

„Avem și Vest Energo, care poate produce o cantitate limitată de energie termică și are propria arie de alimentare, în zona Apusului și Păcii. Până când CET Vest va fi repornit, vom încerca să redistribuim consumatorii între centralele disponibile.

Vom porni Griro (CET Grivița), vom ajusta aria deservită de Grozăvești și vom încerca să extindem zonele alimentate de centralele proprii, inclusiv Casa Presei. Trebuie însă să ținem cont de capacitatea fiecărei surse. Nu putem extinde la nesfârșit aria unei centrale mici.

Sistemul nu a fost proiectat să funcționeze în această configurație. Indisponibilitatea unei centrale mari creează dificultăți tocmai pentru că rețeaua a fost construită pentru anumite surse de producție și anumite zone de alimentare”, a precizat reprezentanta companiei.

Prin urmare, redistribuirea alimentării nu garantează locatarii vor avea căldură așa cum ar trebui.