Cu aproape 280 de voturi anunțate, Cabinetul Luca Niculescu are cele mai mari șanse de până acum să treacă. Și să înceapă - cu puteri depline - să lucreze pentru dezvoltare.

Ce înseamnă asta pentru București? Pe lista asumată de viitorul Cabinet Luca Niculescu sunt mai degrabă proiecte deja anunțate. Unele, care zac prin sertare de ani și ani, cum ar fi Cartierul Justiție.

Centru pentru marii arși (adulți)

Pentru București, cabinetul propus de Luca Neculescu, își asumă, între altele, inițierea unui proiect pentru un spital nou de mari arși destinat adulților.

„Împreună cu Banca Mondială, dăm în folosință centrele de arși gravi de la Timișoara, Târgu Mureș și București (pentru copii) și pornim un nou proiect de construcție a unui centru pentru arși gravi (adulți) în București”, indică programul de guvernare depus la Parlament.

Inițiativa nu e nouă.

A fost deja anunțată de ministrul propus pentru portofoliul Sănătății, Alexandru Rogobete.

În contextul anunțului închiderii centrului de arși de la Floreasca, Rogobete anunța în ianuarie 2026, din aceeași funcție pentru care este propus, că au fost deja purtate discuții,  „atât cu reprezentanţii Băncii Mondiale cât şi cu primarul sectorului 4, care a şi identificat un teren”, pentru construcția unui centru de mari arși.

Trenul de mare viteză București – Budapesta

Guvernul propus își mai asumă și că va finaliza studiul de oportunitate pentru linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, care va fi corelat cu proiectele Poloniei și Cehiei.

Inițiativa provine din mandatul fostului cabinet condus de Marcel Ciolacu.

În acest sens, în august 2024, foștii premieri Marcel Ciolacu și Viktor Orban au convenit asupra realizării unei linii de cale ferată de mare viteză între cele două capitale europene. Potrivit unui plan al Comisiei Europene, prin care este propusă reducerea semnificativă a timpilor de călătorie între marile orașe ale Europei, timpul de călătorie București – Budapesta ar putea ajunge la doar 6 ore.

Nu e însă deloc clar dacă românii ar folosi suficient o astfel de infrastructură, care - pe lângă că e eficientă și confortabilă - vine și cu un preț destul de ridicat.

Gara de Nord, nod intermodal modern

„Transformăm Gara de Nord într-un nod intermodal modern, după un calendar comun stat–municipalitate și cu investiții private, asigurăm execuția ritmică a Magistralei M6 de metrou spre Aeroportul Henri Coandă și dezvoltăm terminale de transfer de marfă în marile noduri logistice, corelate cu planurile de mobilitate urbană durabilă. Împreună cu Municipiul București și Județul Ilfov, creăm o autoritate metropolitană care contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun”, mai precizează programul de guvernare.

Nu este însă clar daca este vorba de un bilet comun care să includă și linii CFR din Ilfov, în contextul în care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București (TPBI) gestionează deja bilete comune STB-METROREX.

Cu privire la Gara de Nord, cu greu am putea identifica - în ultimele zeci de ani - ministri ai Transporturilor și primari ai Capitalei care să nu fi promis modernizarea ei. Fără rezultate.

De asemenea, guvernul propus anunță legarea sprijinul pentru transportul public local de numărul real de călători și de calitatea serviciului, cu standarde minime și penalități în contracte.

Schimbări pentru conducerea Metrorex

„În cel mult 6 luni finalizăm selecția competitivă, conform OUG nr. 109/2011, a conducerilor și consiliilor de administrație ale companiilor din subordinea ministerului (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA, administrațiile portuare și celelalte).

Interimatele nu depășesc termenele legale, iar contractele de mandat au indicatori de performanță evaluați și publicați anual. În 12 luni, fiecare companie este încadrată într-un regim strategic asumat: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau monopol natural”, mai indică programul de guvernare.

Este vorba despre reforma companiilor de stat, îndelung negociată de fostul Executiv PSD-PNL-USR-UDMR, încă de la învestitură, până în noiembrie 2025. Aceasta va afecta inclusiv situația conducerii Metrorex și cea a consiliului de administrație al companiei.

Fuziune Termoenergetica-ELCEN

„Contractăm 590 mil. euro din Fondul pentru Modernizare pentru rețelele de termoficare, circa 450 mil. euro pentru cogenerare de înaltă eficiență și programul de 300 mil. euro cu Banca Mondială, cu plata pe rezultate. Finalizăm transferul ELCEN către Municipiul București, cu un singur operator pentru energia termică, și dezvoltăm geotermalul și pompele de căldură de mare capacitate, inclusiv în orașele mici”, mai propune programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu.

Recent, Primăria Municipiului București a schimbat direcția în privința transferului ELCEN. La 28 mai 2026, Guvernul a aprobat memorandumul și acordul de principiu pentru transferul acțiunilor ELCEN către Primăria Capitalei, iar în iunie 2026, Consiliul General a mandatat primarul să coordoneze demersurile pentru transferul acțiunilor ELCEN către Municipiul București. Astfel era abrogată o decizie anterioară de fuziune.

Decizia vine ca urmare a datoriilor acumulate de Termoenergetica. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, indica în august 2026 că Termoenergetica are datorii în valoare de de 1,47 miliarde de lei către ELCEN, la care se adaugă penalități de 410 milioane de lei.

Guvernul și Primăria Capitalei discută și fac hârtii pentru fuziunea ELCEN - RADET de aproape un deceniu și jumătate. Fără rezultate concrete.

Revine Cartierul Justiției

Cabinetul lui Luca Niculescu promite și „continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiție din București”. Proiectul finanțat de „Banca Mondială (BIRD), prin realizarea exproprierii, prin proiectarea detaliată a Cartierului până în 2029 și prin planificarea execuției propriu-zise a lucrărilor începând cu 2030, pe termen mediu și lung, în funcție de cadrul bugetar și macro economic general și de situația deficitului bugetar de stat național”, mai arată programul de guvernare.

Proiectul a fostt abandonat de guvernarea anterioară, după ce nu a fost semnată o refinanțare pțnă la termenul limită din 30 noiembrie 2025.

Printr-o decizie din 20 august 2026, Executivul renunța definitiv și la banii de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și la proiect. Astfel, 440.733 de dolari rămași neutilizați din avansul de 2,5 milioane de dolari, precum și fondurile deja trase și dobânzile acumulate, vor fi rambursați.

Cartierul Justiției este proiectul pentru care Guvernul păstrează 10 hectare de teren neamenajate, în inima Bucureștiului.

Pe jumătate din teren trebuiau să fie construite clădiri înalte de sticlă, precum și o fântână arteziană. Acum însă apar inclusiv proiecte pentru un parc acolo. Prin urmare, rămâne de văzut cum plănuiește Popa Ștefan-Ovidiu, propus în funtea Ministerului Justiției, reînvierea proiectului.

Continuarea construcției de depozite pentru ANABI

Programul de guvernare promite și „modernizarea și extinderea capacității administrative și operaționale a ANABI, prin dezvoltarea infrastructurii necesare administrării bunurilor indisponibilizate, inclusiv continuarea realizării unei rețele de 5 depozite regionale, amplasate în zona metropolitană București și în alte regiuni ale țării”.

Cele 5 depozite promise sunt în zona București – Ilfov, Portul Constanța Sud, Portul Constanța Nord, la Deva și la Focșani.

Potrivit unei renegocieri PNRR, 3 depozite trebuiau finalizate până la 31 august 2026 (după ce termenul a fost prelungit).

Pentru a asigura finanțarea, Executivul a relaxat regulile pentru recepția investițiilor. Astfel, prin Legea nr. 141/2026, a fost introdus mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.