Rahova, Ferentari, Obor, Colentina sunt zonele bucureștene unde ghișeele de amanet s-au ținut de tradiție de zeci de ani, dar în ultima vreme le găsești și pe bulevarde din centru, lângă farmacii și case de schimb valutar. Piața a crescut constant, alimentată de dobânzile bancare ridicate și de inflație, ajungând la un nivel estimat de 1,8 miliarde de lei la nivel național. Ce se întâmplă, concret, când intri pe ușă cu un obiect de valoare?

1. Ce poți amaneta și ce nu

Legea permite gajarea bunurilor mobile: bijuterii, telefoane, laptopuri, electrocasnice, uneori mașini. Nu poți amaneta o casă, un apartament sau un teren; imobilele nu intră sub incidența acestui tip de contract, indiferent ce-ți promite cineva la un ghișeu dubios. Cel mai frecvent obiect rămâne aurul, verighete, lănțișoare, brățări, pentru că are o valoare ușor de calculat și o piață de revânzare rapidă.

2. Actul de identitate, primul lucru cerut

Fără carte de identitate valabilă, nu se încheie niciun contract. Casa de amanet trebuie să-ți verifice identitatea și, în multe cazuri, să confirme că bunul adus îți aparține. E important mai ales la obiecte de valoare mare, unde există risc de tranzacționare a unor bunuri furate.

3. Evaluarea. Aici se decide cât primești, de fapt

Un evaluator stabilește valoarea reală a obiectului. La aur, totul pornește de la caratajul bijuteriei: 14K înseamnă 58,3% aur fin (585 la mie), 18K înseamnă 75% (750 la mie), iar cotația de referință e cea a Băncii Naționale pentru aurul de 24K. La electronice sau alte bunuri, evaluarea ține cont de stare, vechime și cerere pe piața de secondhand.

Important de reținut: nu primești niciodată suma integrală a valorii estimate. Amanetul oferă un procent din ea, diferența fiind marja de siguranță a firmei, pentru cazul în care nu revii să-ți recuperezi bunul. Procentul variază de la o casă de amanet la alta, în funcție de politica internă și de tipul bunului, așa că verificarea a două-trei oferte înainte de a semna chiar contează.

4. Contractul. Ce trebuie citit cu atenție

Contractul de amanet e reglementat legal, prin Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, care încadrează casele de amanet drept IFN-uri. O nuanță pe care puțini o știu: potrivit Băncii Naționale, casele de amanet sunt doar înscrise într-un registru de evidență al BNR, nu supravegheate prudențial ca băncile sau ca alte tipuri de IFN-uri. Controlul lor de zi cu zi ține, în principal, de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

În contract trebuie să apară clar: suma împrumutată, costul total (dobândă, comisioane, orice altă taxă), termenul de rambursare și dobânda penalizatoare în caz de întârziere. ANPC recomandă explicit verificarea acestor elemente înainte de semnare, pentru că exact aici a găsit, în controale recente, cele mai multe nereguli: dobânzi excesive, comisioane calculate la suma inițială împrumutată în loc de soldul rămas, sau comisioane de analiză a dosarului percepute de două ori. Doar în 2025, ANPC a aplicat amenzi de aproximativ 1,47 milioane de lei unor IFN-uri și case de amanet pentru astfel de practici.

5. Termenul și dobânda zilnică

Termenele obișnuite sunt de la câteva săptămâni la câteva luni. Dobânda funcționează adesea ca un comision zilnic sau lunar aplicat sumei împrumutate, nu ca o dobândă bancară clasică. E un motiv în plus să calculezi din timp costul total, nu doar procentul afișat la vitrină.

6. Dacă vrei să-ți prelungești contractul

Dacă nu ai banii la termen, majoritatea caselor de amanet permit prelungirea contractului, contra unui comision suplimentar, fix sau proporțional cu suma împrumutată, în funcție de politica firmei. E o opțiune mai bună decât pierderea obiectului, dar costul se adaugă la ce ai plătit deja, așa că merită comparat cu alternativa de a strânge banii pentru răscumpărare integrală.

7. Ce se întâmplă dacă nu mai revii deloc

După expirarea termenului și a eventualei perioade de grație, bunul intră în proprietatea casei de amanet și poate fi scos la vânzare en-detail, direct din vitrina magazinului. Din acel moment, dreptul tău asupra obiectului se pierde. De-asta contractul, cu toate termenele lui, merită citit înainte de semnare, nu după.

8. Dacă ai o problemă cu o casă de amanet

Contractele semnate înainte de 11 noiembrie 2024 pot beneficia de plafonarea dobânzii, a DAE-ului sau a costului total al creditului, în baza Legii nr. 243/2024, dacă faci o cerere scrisă către IFN. Pentru orice altă nemulțumire, clauze neclare, comisioane nejustificate, plângerea se depune la ANPC, autoritatea care controlează activ acest sector, spre deosebire de BNR.

Piața s-a schimbat semnificativ față de acum un deceniu: de la 1 ianuarie 2026, pragurile de capital social pentru firmele care vor să deschidă o casă de amanet au crescut prin Legea 239/2025, iar autorizarea trece printr-un proces mai riguros. Practic, ghișeul din colțul cartierului nu mai e afacerea informală de altădată. E o instituție financiară cu obligații de raportare, chiar dacă geamul blindat și expertul cu lupa au rămas neschimbați.

Citește și Amanetul, o poveste de 550 de ani: cum a ajuns un gest de caritate să fie afacerea din colțul străzii