Avem, încă, șanse să circulăm pe întreaga Autostradă A0 care înconjoară Capitala, până la finalul acestui an. Dar nu și certitudinea că o vom putea face!

Din cauză că ne-a găsit luna septembrie cu întârzieri destul de mari pe șantiere și cu multe hârtii de făcut, fiecare zi contează.

E foarte important acum și cât de mult vor constructorii să-și termine treaba repede, dar contează și ritmul în care va rezolva Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) problemele birocratice.

Autostrada A0 – proiectată să joace rolul unei centuri a Bucureștiului – va avea, la final, 100,7 kilometri.

Ca traseul să poată fi construit mai ușor, a fost împărțit în două semi-inele: sudic și nordic.

Apoi, fiecare semi-inel a fost împărțit în loturi, pentru care CNAIR a făcut licitații și a ales proiectanți și constructori.

Semi-inelul sudic – format din 3 loturi de autostradă care totalizează 51,2 km, de la intersecția cu A2 (din estul Capitalei) până la intersecția cu A1 (în vest) – a fost inaugurat etapizat, în perioada decembrie 2023 – iunie 2025.

Din semi-inelul nordic s-a inaugurat ceva mai puțin de jumătate din traseu.

Este vorba despre:

• un lot de 19 km dintre Corbeanca și Afumați, deschis pe etape, începând cu noiembrie 2023;
• o porțiune de traseu de 2,3 km spre Cernica, inaugurată în decembrie 2024.

Ca traseul autostrăzii să fie complet, mai sunt de inaugurat:

• 4,47 km, dintre Cernica și intersecția cu A2 (șosea construită de grupul de firme UMB);
• 8,6 km, de la Afumați la Cernica, unde antreprenor principal este China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC);
• 17,5 km între intersecția traseului cu DJ601 și cea cu DN1, construiți de asocierea Pizzarotti – Retter. Această ultimă porțiune de drum va închide inelul, în nord-vestul Capitalei.

Parte dintre aceste șantiere ar fi trebuit închise deja.

Nu e, încă, timpul pierdut. Mai avem șanse să circulăm pe întregul traseu al autostrăzii, până la final de an. Dar, pentru asta, ar trebui rezolvate câteva probleme.

Iată despre ce este vorba.

UMB a terminat cu întârziere o „autostradă muzeu” 

La începutul lunii iunie 2026, grupul de firme UMB al lui Dorinel Umbrărescu finaliza – cu întârziere de 7 luni – 4,47 km de autostradă.

S-a transformat în ceea ce pasionații de infrastructură numesc „autostradă muzeu”. Adică finalizată, dar încă inutilizabilă.

Motivul: așa-numitul „nod de descărcare” – adică intersecția prin care mașinile vor avea acces pe DN2 – face parte, administrativ, din lotul de drum învecinat, pe care-l construiește China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC).

Iar antreprenorul chinez nu se grăbește. Nici n-ar avea de ce să o facă, de vreme ce, în urmă cu 5 ani, prin OUG 25/2021, Guvernul României a restrâns accesul la achiziții publice.

Au prioritate firmele din UE, din Spațiul Economic European (SEE) și parte dintre cele din anumite state terțe care au acorduri relevante cu UE.

China nu se încadrează, așa că firma care lucrează acum la A0 nu speră și la alte contracte de infrastructură, în România.

Asociația Pro Infrastructura (API) – care monitorizează situația pe șantierele A0 – susține că acum chinezii lucrează de parcă ar fi în vacanță, deși vor preda șantierul, în cel mai bun caz, cu o întârziere de 8 luni.

Pro Infrastructura: Ritm estival al chinezilor, pe șantier

„Același ritm estival al chinezilor pe A0 Nord.

(....) Septembrie iese din discuție pentru inaugurare. Cu «mobilizarea» obișnuită, darea în folosință nu poate fi mai devreme de 15-30 octombrie.

Mai grav, indolența constructorului chinez ține și lotul 4 muzeu care este gata de trafic de la început de iunie, și acela întârziat de UMB cu 7 luni față de termenul contractual.

Geniile din CNAIR care nu au gândit în 2010, când s-a aprobat «studiul» de fezabilitate pentru toată autostrada, că ar fi bun un nod între A0 și DN3 nu au catadicsit nici în 2025, nici în 2026, deși au promis, să facă o banală conexiune provizorie în DN3.

Așa că muzeul - lot 4 va rezista până în 15-30 octombrie când estimăm (sperăm, mai mult) că în sfârșit CCECC va finaliza lucrările.

Oricum, nu e nicio grabă! A trecut și vara, a sosit toamna și șoferii se pot bucura din nou pe deplin de marea parcare de pe DNCB dintre Cernica și Afumați”, a transmis Asociația Pro Infrastructura.

Când închid Retter și Pizzarotti inelul, în jurul Capitalei?

Asociația Pro Infrastructura susține că Retter e aproape gata cu parte dintre lucrări și vrea să inaugureze o porțiune de șosea chiar în această lună, dar că are nevoie de sprijin din partea CNAIR.

„A0 Nord între Buftea și Corbeanca la sfârșit de septembrie?

Tehnic, perfect fezabil. Birocratic? Doar dacă vrea șeful CNAIR Cristian Pistol. Pe secțiunea de aproximativ 8 kilometri, din totalul de 17,5 ai întregului lot, adică între Buftea (DN1A) și Corbeanca (DN1), cei de la Retter mai au niște zone unde trebuie să pună stratul de uzură, marcajele și parapetele de protecție. În 30 de zile pot da drumul la trafic, cu vreo două luni înainte de termen.

Dar oficialii CNAIR în frunte cu domnul Pistol pur și simplu nu vor sau nu îi interesează. Parcă sunt deranjați de intenția constructorului de a deschide parțial acest sector. Trebuie doar să aprobe un amărât de sens giratoriu în DN1A și să semneze niște hârtii. Este cel puțin rușinos că antreprenorul Retter insistă, chiar public, să inaugureze anticipat DN1A-DN1 și celor din CNAIR nu le pasă și nu rezolvă birocrația (într-adevăr, este niște muncă de făcut)”, a transmis Asociația Pro Infrastructura.

Impresa Pizzarotti ar trebui să accelereze ritmul de lucru, ca să termine în 2026, susține Pro Infrastructura.

Și același lucru ar trebui să-l facă și Retter, pe porțiunile pe care nu se apropie de inaugurare.

Dar, per total, calendarul încă mai poate fi respectat.

CNAIR: Deschidem parțial dacă are rost

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat pentru București.ro că orice soluție provizorie, în zonă, ar putea cauza probleme. 

„Nu e vorba de nicio lipsă de interes. Retter ne-a cerut să analizăm, nu ne-a notificat să facem vreo recepție. În plus, ei încă lucrează acolo. 

Să clarificăm câteva aspecte. 

În zonă lucrează și Porr, la o variantă ocolitoare pentru Buftea. Și da, se poate face acolo un giratoriu pentru descărcare în DN1A. Dar nu știm încă dacă realitatea din teren permite. 

Nu știu în ce măsură este o opțiune să deschidem parțial acolo traseul de autostradă, doar până în DN1 A. De ce? Pentru că o soluție provizorie de descărcare despre care vorbim s-ar putea să însemne că nu poți direcționa trafic greu pe DN1A. Or, rolul DN1A e să preia trafic greu. 

Termenul contractual cu Retter – Pizzarotti este 2026 pentru traseul care ajunge în  DN7. Mai bine așteptăm și inaugurăm cum trebuie, fără să creăm acolo probleme. 

Între constructori există disensiuni. Să și le rezolve, nu putem interveni în relația lor de asociere. Să lucreze și să termine!”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, pentru Bucuresti.ro. 

La ce ajută o inaugurare cât mai rapidă a autostrăzii

În principiu, scopul autostrăzii este să preia traficul greu de tranzit din zona Capitalei.

Spre exemplu, TIR-urile care doar trec prin zonă n-ar trebui să mai ajungă nici pe Drumul Național Centura București (DNCB) și, în niciun caz, n-ar trebui să mai intre prin oraș.

Așa că DNCB ar trebui să se transforme mai degrabă într-un bulevard care înconjoară Capitala, în vreme ce funcția de șosea de centură ar urma să fie preluată de A0.

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a prezentat, încă de la finalul anului 2025, date care arătau că semi-inelul sudic al A0 a început să-și facă treaba și să preia din traficul greu.