În lipsa unui plan coerent de restaurare a întregii grădini istorice și a unui registru verde funcțional, Primăria Capitalei continuă să intervină punctual în Cișmigiu. Locul pe care bucureștenii îl numesc parc este, de fapt, o grădină istorică protejată ca monument.

După ani de încercări, PMB a consolidat Podul Mare, în perioada august 2022 – aprilie 2023.

În august 2022, Nicușor Dan – la acea vreme primar general al Capitalei – anunța că se finalizează înlocuirea a 30 de pergole din lemn. Costul materialelor: 50.000 de lei.

În aprilie 2024, PMB a început refacerea aleilor din Cișmigiu, prin Trustul de Clădiri Metropolitane. În septembrie, peste 70% dintre alei fuseseră deja reparate, potrivit informațiilor comunicate de primarul general Nicușor Dan.

Iar în ședința din 27 octombrie 2026, Consiliul General a aprobat noi intervenții în Cișmigiu.

Podul de Nuc: reparații de peste 7 milioane de lei, promise încă din 2022

Cel mai avansat dintre noile proiecte prevede reparații capitale la Podul de Nuc. Este unul dintre cele mai cunoscute locuri din centrul Capitalei și se află în uz din 1859.

Cu 48 de voturi „pentru”, o abținere și niciun vot împotrivă, consilierii generali au adoptat noi indicatori tehnico-economici pentru pod.

Valoarea maximă a investiției este de 7.138.059 lei, din care 3.838.413 lei reprezintă cheltuieli pentru construcții și montaj.

Durata estimată pentru realizarea investiției este de cel mult 24 de luni.

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici nu înseamnă însă că lucrările pot începe imediat.

Și nu este un proiect nou. În 2022, în timp ce se lucra la Podul Mare, Nicușor Dan anunța că lucrările la Podul de Nuc vor începe în 2023. Nu s-a întâmplat.

Izvorul Eminescu: restaurarea unui monument înconjurat de legende

Tot în ședința din 27 octombrie, Consiliul General a adoptat două proiecte de hotărâre privind pregătirea restaurării unor monumente din Cișmigiu.

Primul privește Izvorul Eminescu, situat în extremitatea nordică a grădinii, în apropierea intrării dinspre strada Știrbei Vodă, la baza pantei care coboară spre Lacul Mic.

Consilierii au aprobat încheierea unui protocol între Administrația Domeniului Public (ADP) București – care administrează grădina – și Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”.

Scopul: întocmirea unei documentații de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) pentru restaurarea izvorului. Este o documentație tehnico-economică asemănătoare unui studiu de fezabilitate, dar destinată intervențiilor asupra construcțiilor existente.

De întocmirea documentației urmează să se ocupe Centrul Cultural.

Asta înseamnă că, deocamdată, nu vorbim despre începerea lucrărilor de restaurare, ci despre pregătirea documentației necesare.

Nu există dovezi certe că Mihai Eminescu frecventa zona izvorului. Sunt însă oameni de cultură care consideră plauzibilă această ipoteză.

Argumentul este legat de prezența poetului în zonă, în perioada în care lucra la ziarul Timpul și locuia împreună cu Ioan Slavici.

Apa izvorului provine din rețeaua de apă potabilă a Capitalei. Așa că eventualele proprietăți tămăduitoare care i-au fost atribuite țin de legendă, nu de vreo caracteristică demonstrată a apei.

Izvorul Sissi Stefanidi: monumentul ridicat în urmă cu aproape un secol

Tot pe 27 octombrie, consilierii generali au aprobat un proiect similar: încheierea unui protocol între ADP București și Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, pentru realizarea documentației necesare restaurării Izvorului Sissi Stefanidi.

Monumentul se află în zona centrală a grădinii, în apropierea Parterului Central.

„Izvorul” este o sculptură realizată de Ion Dimitriu-Bârlad, la comanda familiei Stefanidi, după moartea fiicei lor, Sissi.

A fost amplasat în Cișmigiu în 1927.

Și în acest caz, hotărârea adoptată de Consiliul General privește pregătirea documentației, nu începerea efectivă a lucrărilor.

Firea a vrut să „reabiliteze” Cișmigiul cu 10 milioane de euro

În 2019, PMB – condusă la acea vreme de Gabriela Firea (PSD) – a propus un proiect de reabilitare a întregii suprafețe de 157.292 de metri pătrați a grădinii.

Opoziția, formată atunci din USR și PNL – din care făcea parte și Ciprian Ciucu, la acea vreme consilier general – a avertizat că documentația întocmită de fosta Companie Municipală de Dezvoltare Durabilă SA conținea prea multe neclarități.

Cu toate acestea, cu voturile majorității PSD–ALDE, Consiliul General a adoptat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitare.

Potrivit HCGMB 395/2019, valoarea investiției era de 46,87 milioane de lei, echivalentul a circa 10 milioane de euro, la cursul de la acea vreme.

Lucrările propuse includeau:

• lărgirea unor alei și amenajarea altora noi, inclusiv pe axul central al grădinii;

• amenajarea a 16 spații comerciale;

• tăieri de arbori, toaletări, înlocuiri și plantări;

• reorganizarea unor zone din grădină și punerea în valoare – în înțelegerea autorilor documentației – a lacului și a unor spații de agrement.

Proiectul a provocat controverse, inclusiv din cauza intervențiilor propuse asupra aleilor și vegetației unei grădini istorice protejate ca monument.

Ulterior, PMB a organizat o consultare publică, la care au participat reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România, ai ALPAB, ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Asociației Peisagiștilor din România și ai Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu.

Participanții au convenit asupra mai multor măsuri:

• reluarea și finalizarea PUZ-ului și a studiilor istoric și peisagistic;

• elaborarea unui plan multianual de gestiune și protecție a grădinii;

• îndepărtarea unor obiecte amplasate necorespunzător în grădina istorică.

În plus, USR a atacat HCGMB 395/2019 în instanță și a obținut suspendarea hotărârii.

A urmat pandemia, declinul holdingului municipal și sfârșitul administrației Firea. Proiectul de reabilitare nu a mai fost reluat.

În anii următori, administrația a continuat cu intervenții punctuale: pergole, poduri și alei. Au existat și demersuri pentru îndepărtarea unor construcții neautorizate asociate teraselor din grădină.

La șapte ani de la controversatul proiect din 2019, Cișmigiul are un pod consolidat, altul pentru care au fost aprobați noi indicatori tehnico-economici și două monumente pentru care abia urmează să fie pregătite documentațiile de restaurare.

Primăria Capitalei nu a anunțat, pînă la acest moment, un proiect pentru restaurarea întregii grădini istorice.