Cu câte drumuri rămân, de fapt, locuitorii din Greenfield. Acte și controverse
By Maria Dinu
- Articole
- 19 OCT 26
Peste 7.000 de bucureșteni din Cartierul Greenfield așteaptă, în continuare, 3 noi căi de acces și ieșire.
Dintre ele, doar unul va fi gata în decembrie 2026.
Astfel, până la finalul anului, Greenfield va avea două drumuri de acces. Însă niciunul nu-i va aduce pe locuitorii cartierului direct în București, ci îi scoate fie spre DNCB, fie spre DN1.
Situația cartierului Greenfield a atras atenția în 2023, după închiderea unui drum forestier prin Pădurea Băneasa pe care îl foloseau locuitorii.
În context, dezvoltatorul IMPACT Developer & Contractor a reluat promisiunile privind construirea a 3 căi de acces, însă până în prezent nu a reușit decât construcția parțială a unuia dintre ele.
Din 2025, Primăria Sectorului 1 a condiționat recepția de lucrări și emiterea de noi autorizații de construire, în cartierul Greenfield, de existența celor 3 drumuri de acces prevăzute în documentațiile de urbanism aprobate și anunțate de dezvoltatorul IMPACT Developer & Contractor.
În teorie, situția e simplă: dezvoltatorul face drumurile și situația se detensionează. Însă în realitate, lucrurile nu stau chiar așa.
Un nou drum, gata pentru anul viitor
Cele trei căi accese pentru Greenfield au fost deja reglementate prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 705 din 18 decembrie 2019.
Un prim nou drum la care se lucrează conectează Aleea Teișani cu breteaua DNCB, în dreptul podului Hobanat, traversând calea ferată 301Bb Mogoșoaia – R. Pasărea.
Lucrările sunt realizate în proporție de peste 60%, potrivit informațiilor obținute de Bucuresti.ro.
Drumul va avea o lungime de 217 metri și o lățime de 7 metri, cu trotuare pe ambele sensuri. Sunt prevăzute benzi de viraj dedicate și va traversa calea ferată exact pe sub pod.
Primăria Sectorului 1 a emis, în iunie 2026, autorizația de construire pentru acest drum de acces, care va ieși în strada Horea Cloșca și Crișan, paralelă cu DNCB (Centura Capitalei), fiind primul care va lega cartierul Greenfield de DNCB.
Termenul de finalizare este asumat pentru 31 decembrie 2026, iar investiția se ridică la 2,5 milioane de euro, lucrările fiind finanțate integral de către dezvoltator.
Noul drum, pe sub podul Hobanat, construit pentru locuitorii din Greenfield Sursă foto bucuresti.ro
Acest drum ar fi trebuit, de fapt, să fie gata din 2021, potrivit promisiunilor dezvoltatorului.
De ce s-a întârziat atât? Potrivit Spotmedia, IMPACT Developer & Contractor solicitase de la PMB un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru a construi cele 3 drumuri.
Primarul Sectorului 1, George Tuță, a explicat anterior că dezvoltatorul cerea PUZ pentru că voia să mai construiască și niște blocuri. Drumuri putea face și fără.
De altfel, aceasta a fost și calea urmată: dezvoltatorul a început lucrul la drumuri fără să obțină PUZ-ul pe care îl solicitase.
Un al doilea drum presupune lărgirea intrării dintre DN1 - Aleea Teișani.
Aici soluția vizează modernizarea și îmbunătățirea căii principale de acces, care există deja.
Mai este prevăzută și construcția unui rond în intersecția Bulevardul Platanilor – Aleea Teișani.
Alte 2 șantiere, în așteptare
Bucuresti.ro a cerut informații cu privire la stadiul celor trei drumuri de acces și de la dezvoltatorul IMPACT Developer & Contractor.
Am aflat că pentru celelalte 2 drumuri se așteaptă avizele necesare.
Răspunsul integral al dezvoltatorului:
”Drumul Aleea Teișani – breteaua DNCB – Lucrările de pe terenul IMPACT au depășit jumătate din volumul prevăzut: structura rutieră și asfaltul sunt realizate, iar trotuarele și bordurile sunt montate.
Proiectul intră acum în etapele cu cea mai mare complexitate tehnică, respectiv racordarea la infrastructura administrată de CNAIR și traversarea căii ferate. Investiția este realizată integral de IMPACT Developer & Contractor, iar termenul de finalizare asumat este 31 decembrie 2026.
DN1 - Aleea Teișani (actuala cale de acces, care va fi lărgită) – Proiectul se află în etapa de pregătire, în care parcurgem procedurile necesare împreună cu autoritățile competente. Vom comunica public informații despre calendarul lucrărilor după finalizarea acestei etape.
Bulevardul Platanilor – Aleea Teișani – Și acest proiect se află în etapa de pregătire și de obținere a avizelor necesare. Detaliile tehnice și calendarul de implementare vor fi comunicate după finalizarea procedurilor de autorizare”, ne-a comunicat dezvoltatorul IMPACT Developer & Contractor.
Două noi căi de acces, „niște povești”
Pagina greenfieldresidence.ro anunță „trei căi de acces suplimentare”.
Pentru a afla și în ce stadiu sunt celelalte două șantiere anunțate de dezvoltator, bucuresti.ro a cerut și actele administrative emise de Primăria Sectorului 1. Astfel am aflat că dezvoltatorul a primit până acum următoarele acte necesare:
1. Certificatul de Urbanism nr. 117/13SDDLPPI/B/34972 din 23.07.2025 - Șos. București - Ploiești (zona Aleea Teișani, breteaua DN 1 și Centură) nr. 184-192 și UAT București Sector 1- ACCES 1
2. Certificatul de Urbanism nr. 118/15SDDLPPI/34967 din 23.07.2025 , Drumul Pădurea Neagră nr. 1-85, Aleea Teișani nr. 292, Aleea Teișani nr. 270, ,Aleea Teișani nr. 290, UAT București Sector 1 - ACCES 3
3. Certificatul de Urbanism nr.62/7SDDLPPI/T/20077 din 23.05.2025 , strada Aleea Teișani nr. 105-117 și UAT Sector 1, București , - ACCES 2.
4. Autorizația de Construire nr. 207/09/T/22885 din 16.06.2026 Acces 2 - strada Aleea Teișani nr. 105-117 și UAT Sector 1, București.
5. Pentru Autorizația de Construire mai sus menționată în data de 17.06.2026 s-a depus la Sectorul 1 al municipiului București anunțul de începere lucrări îinregistrat sub nr. sub nr. 53867.
Deci – așa cum a transmis și dezvoltatorul – se face un drum. Pentru celelalte, documente.
Președintele Federației Greenfield, Cătălin Diaconescu, a explicat pentru bucuresti.ro că doar două drumuri sunt realizabile.
„Celelalte două căi de acces care au fost vehiculate în spațiul public sunt niște povești. N-au fost niciodată, în realitate, trei căi de acces fezabile. În PUZ-ul inițial, în care Primăria Capitale a aprobat cu aplomb o planșă de reglementări făcută de dezvoltator, în care arăta trei puncte de acces, fără să ceară foarte multe avize și foarte multe aprobări, Consiliul General a aprobat un plan urbanistic zonal în care apar trei puncte de acces, și de acolo retorica dezvoltatorului a promis trei căi de acces.
Nu! Dezvoltatorul a arătat că are intenția să facă trei căi de acces.
Primăria Capitale, prin Consiliul General și prin comisiile de specialitate, a aprobat cu ochii închiși acele promisiuni, fără să ceară avize, spre exemplu, de structuri de specialitate cum ar fi avizul de la CFR sau CNAIR.
Iată că după ce s-au cerut avizele de la CFR sau CNAIR, CNAIR a spus clar că accesul numărul 3 cu ieșire directă în centură nu este posibil din punct de vedere tehnic, fiind o diferență mare de nivel între cele două zone și nu se poate face și o bandă de accelerare cu intrare în centură. Și iată cum al treilea acces, de fapt, nu este posibil”, a spus Diaconescu.
Despre prima cale de acces din schița transmisă publicului de către dezvoltator și primărie, pe care deja se circulă, președintele Federației Greenfield subliniază că „nu este altceva decât o lărgire, și care nu poate ajuta decât la fluidizarea ușoară a accesului pe breteaua care coboară în centură.
Deci nu este o soluție reală de acces. Este o îmbunătățire care, sigur, e binevenită, așa cum și cea de sub podul Hobanat e binevenită, dar nu este o soluție reală, o cale de acces, cum se vehiculează”, a mai spus Diaconescu.
București.ro a solicitat un punct de vedere de la CNAIR cu privire la acestă situație, în cursul zilei de 15 octombrie. Vom reveni cu detaliile, pe măsură ce le vom primi.
Ce se întâmplă cu drumurile forestiere folosite de locuitori
În prezent, accesul locuitorilor din Greenfield se desfășoară pe o singura cale de acces, pe Aleea Teișani.
În martie 2025, după încheierea drumului Vadul Moldovei, Federația Greenfield Băneasa și Direcția Silvică Ilfov au încheiat un contract de peaj care a permis accesul locuitorilor din Greenfield pe drumul care tranzitează Pădurea Băneasa.
Contractul prevedea accesul între Cartierul Greenfield – Aleea Padina, pe trei segmente de drum forestier.
Două segmente (Aleea Padina) sunt drum forestier asfaltat și deschis circulației publice. Cel de-al treilea este însă drum forestier și nu este asfaltat sau deschis circulației publice.
Drumul Consolight-Padina, redeschis printr-o hotărâre judecătorească, până în 2028 Sursă foto bucuresti.ro
Drumul – deschis provizoriu - a fost însă închis un an mai târziu. În aprilie 2026, Romsilva rezilia contractul cu Federația Greenfield, iar circulația a fost închisă definitiv în iunie 2026.
O decizie definitivă a Curții de Apel București, din septembrie 2026, obligă Romsilva să țină drumul deschis provizoriu, până la soluționarea dosarelor de fond care privesc această cauză. Dar perioada provizorie pentru care e obligată Romsilva să țină deschis drumul nu poate depăși 1 septembrie 2028.
Pădurea Băneasa poate deveni zonă protejată
Scandalul din jurul accesului în cartierul Greenfield a izbucnit în 2023, când Romsilva a închis drumul Vadul Moldovei, un alt drum forestier, folosit până atunci de locuitorii din Greenfield. Închiderea drumului a venit ca urmare a unei decizii judecătorești.
În martie 2026 a fost finalizat și depus la Academia Română și studiul științific pentru instituirea Parcului Național Pădurea Băneasa, realizat de Asociația Parcul Natural București (APNB) și prin care 1221,5 hectare de teren să fie declarate arie protejată.
Aceeași APNB care a reușit desemnarea primului parc natural urban din România: Parcul Natural Văcărești (183 ha).
După acordarea avizului de către Academia Română, Guvernul poate institui statutul de arie naturală protejată pentru Pădurea Băneasa.
Potrivit anchetelor jurnalistice de la momentul opririi accesului, miza drumului Vadul Moldovei este una mai complicată, în condițiile în care peste 50% din pădure a fost retrocedată, iar aproximativ 10 hectare sunt conectate la acest drum. Ar putea fi vorba, deci, despre interese imobiliare, în zonă.