Nu mai trebuie să stai acasă, să aștepți curierul. Dacă ai comandat ceva online, poți să-ți ridici coletul când te întorci de la serviciu, când ieși la cumpărături sau chiar în miez de noapte.

Pentru mulți bucureșteni, ridicarea unui colet de la easybox a devenit un gest obișnuit. Iar lockerele s-au înmulțit atât de mult, încât, potrivit Sameday, în Capitală ai unul la doar patru minute de mers pe jos, în medie.

Dar cum s-a ajuns aici?

A povestit pe larg, într-un interviu acordat București.ro, Lucian Baltaru, CEO-ul Sameday, compania care operează cea mai extinsă rețea de lockere din România.

În 2018, când Sameday a instalat primele easybox-uri în București, livrarea la locker era o soluție pe care compania trebuia să o testeze și să o transforme într-un obicei. Astăzi, lucrurile stau diferit. Aproximativ 7 din 10 colete livrate de companie ajung într-un easybox, iar rețeaua a ajuns la circa 7.000 de unități în România, dintre care aproximativ 1.500 sunt în București.

Lucian Baltaru, CEO-ul Sameday, povestește, pentru Bucuresti.ro, că ideea a apărut în timp ce compania își construia planul de creștere pentru următorii 10 ani. Proiecțiile arătau că modelul tradițional de livrare ar fi presupus angajarea unui număr foarte mare de oameni într-un interval relativ scurt.

„Ne construiam planul de creștere pentru Sameday România pentru următorii 10 ani și ne-am dat seama că, începând cu anul cinci sau șase, am fi ajuns la 8.000, apoi la 10.000 și chiar la 12.000 de curieri. Ne-ar fi fost foarte greu să angajăm atât de mulți oameni într-un ritm atât de accelerat, pe măsura în care voiam să creștem.

Cumva, am fost provocați indirect să ne gândim cum am putea face lucrurile diferit”, explică Baltaru.

Prin urmare, soluția a fost să schimbe felul în care erau distribuite coletele. În loc ca fiecare colet să fie dus individual până la adresa destinatarului - „last mile” cum spun curierii - mai multe livrări puteau fi grupate într-un singur punct, de unde clienții să își ridice comenzile când aveau timp.

Conceptul nu era nou.

„DHL inventase aceste cutii în urmă cu aproximativ 20 ani, dar nu reușise să scaleze soluția.

În schimb, InPost din Polonia a reușit foarte bine, iar pentru noi a fost un reper. Ne-am uitat la ce făceau și am încercat să înțelegem cum au dezvoltat rețeaua. Ei erau deja mai avansați decât noi”, spune CEO-ul Sameday.

De la 40 la 300 de easybox-uri

Primele unități au fost instalate în București în 2018.

Compania a început atunci cu un proiect-pilot de 40 de easybox-uri, suficient pentru a verifica dacă infrastructura funcționează, dar nu și pentru a trage concluzii solide despre felul în care oamenii aveau să folosească serviciul.

„Primele unități au fost 40. După acest proiect-pilot, am tras concluzia că nu puteam avea o imagine relevantă pe baza unui număr atât de mic de easybox-uri. Așa că am decis să extindem testul la 300 de unități instalate în București. Abia atunci am avut un proiect-pilot relevant și ne-am dat seama că produsul are potențial de creștere”, povestește Baltaru.

Pentru ca modelul să funcționeze, trebuia să ofere un avantaj. Clientul nu mai depindea de intervalul în care curierul putea ajunge la adresă, iar livrarea era mai ieftină. În același timp, curierul putea lăsa mai multe colete într-un singur loc, în loc să le distribuie individual la adrese diferite.

„Condiția era să reușim, pe de o parte, să formăm obișnuința oamenilor de a merge la locker și, pe de altă parte, să le oferim un serviciu mai bun: clientul nu mai trebuie să aștepte curierul, iar costul livrării este mai mic”, explică CEO-ul Sameday.

Ideea avea nevoie, așadar, de o rețea suficient de mare pentru a fi comodă și un serviciu suficient de bun pentru ca oamenii să îl aleagă în mod repetat. Un locker izolat, departe de casă, nu ar fi rezolvat problema. O rețea prezentă în cartiere, în apropierea locuințelor și a traseelor zilnice, putea însă să transforme ridicarea coletelor într-o activitate de rutină.

Cei 7 ani în care easybox-ul a învățat să reziste la apă, gheață și caniculă

Astăzi lockerele arată ca niște dulapuri metalice relativ simple, dar rezistente. Nu ne facem griji, când începe ploaia sau când viscolește, că pachetul comandat la locker o să aibă de suferit.

Dar situația de azi e rodul unui proces de evoluție a lockerelor.

„Cele mai mari probleme au fost de natură tehnică, pentru că era un produs construit practic de la zero, de noi și de partenerii noștri.

Am pornit instalările toamna și, la început, intra apa în boxuri. Am rezolvat problema, dar între timp a venit iarna și au început să înghețe. Distanța dintre uși și cadru era foarte mică, se forma gheață, iar ușile se blocau și nu se mai deschideau.

Am rezolvat și această problemă, mărind distanța dintre uși și cadru. Apoi a venit vara, iar display-urile se înnegreau din cauza căldurii.

Când temperatura la suprafața ecranului depășea 60 grade, acesta devenea negru și își revenea abia după ce apunea soarele”, își amintește Lucian Baltaru.

După ce problemele inițiale au fost rezolvate, provocarea s-a mutat de la funcționarea fiecărei unități la capacitatea de a produce și instala suficient de multe pentru a răspunde cererii.

„Am avut, așadar, foarte multe provocări tehnice în primul an și jumătate, pe care am reușit să le rezolvăm.

După aceea au apărut problemele legate de scalarea rețelei. Produsul a început să aibă succes și a trebuit să găsim soluții pentru a produce și instala tot mai multe easybox-uri”, spune CEO-ul.

Cum sunt protejate easybox-urile împotriva hoților

Extinderea rețelei a schimbat și felul în care trebuia gestionată infrastructura. Când există doar câteva zeci de unități, o problemă poate fi depistată și rezolvată relativ simplu. Când numărul lor ajunge la mii, verificarea permanentă a fiecărui locker devine mult mai greu de făcut.

De aceea, easybox-ul include tehnologie conectată, iar sistemele sale pot identifica anumite erori și pot solicita intervenția echipelor tehnice.

„Odată cu extinderea rețelei, prioritatea a devenit și îmbunătățirea tehnologiei.

Aceste dulapuri metalice au o tehnologie avansată și sunt sisteme IoT, care se pot autodiagnostica, pot identifica erori, pot reporni anumite componente și pot solicita intervenția echipelor tehnice. De asemenea, pot trimite notificări clienților atunci când un easybox nu este funcțional”, explică Baltaru.

În paralel, compania a trebuit să se ocupe și de securitatea lockerelor. Lucian Baltaru spune că vandalismul și furtul au fost luate în calcul încă dinaintea lansării, chiar dacă nu au ajuns să-i dea cele mai mari bătăi de cap.

„În primul rând, nu este ușor să deschizi un box prin forțare. În momentul în care cineva încearcă să îl forțeze, sistemele noastre de alertare ne semnalează imediat ce se întâmplă.

Putem trimite echipe de intervenție sau putem alerta poliția. În plus, nu știi ce se află în interiorul unui box pe care încerci să îl deschizi. Poți să te chinui foarte mult să forțezi o ușă și să nu găsești nimic de valoare.

Cel mai important este că unitățile easybox sunt foarte bine monitorizate, atât din punct de vedere tehnic, cât și video. Acest lucru descurajează furturile și vandalismul”, explică Lucian Baltaru.

Securitatea se bazează și pe sisteme care încearcă să identifice din timp situațiile cu risc.

Potrivit lui Lucian Baltaru, Sameday folosește machine learning și algoritmi care pot semnala probabilități ridicate de furt. Sunt elemente care indică o potențială intenție de furt, cum ar fi, să spunem, comanda consistentă de telefoane abia lansate, de pe un numpr nou prepaid și faptul că persoana care le-a comandat nu vine să le ridice la timp.

În astfel de cazuri, compania poate trimite echipe să monitorizeze unitățile vizate.

„Alertele vin în timp real, iar astfel de situații apar, de regulă, noaptea”, precizează CEO-ul. El afirmă că, în cazurile în care au avut loc furturi, autorii au fost identificați și prinși, iar împotriva lor au fost deschise dosare penale.

Cum ar putea arăta easybox-ul peste câțiva ani

Odată ce lockerul a devenit o parte obișnuită a comerțului online, companiile încearcă să le facă mai eficiente, să folosească mai bine spațiul disponibil și să reducă dependența de infrastructura clasică.

Una dintre direcțiile urmărite de Sameday este renunțarea la display-uri sau reducerea dimensiunilor acestora. Dacă funcțiile ecranului pot fi preluate de aplicația de pe telefon, lockerul ar putea avea mai mult spațiu pentru compartimente și un consum mai mic de energie.

„Există o tendință destul de puternică de a renunța la display-uri, pentru a maximiza spațiul disponibil pentru boxuri. În plus, fără display, consumul de energie electrică este mai mic, iar unitățile pot deveni independente de rețeaua electrică”, spune Baltaru.

Compania a testat inclusiv variante independente energetic, cu panouri solare și baterii, inclusiv pentru unități care aveau display. Consumul s-a dovedit însă prea mare pentru ca soluția să poată fi extinsă la scară largă.

O altă schimbare vizează dimensiunea boxurilor. Pe măsură ce comerțul online se extinde, oamenii comandă o varietate tot mai mare de produse, iar multe dintre colete sunt mici. O rețea cu mai multe compartimente de dimensiuni reduse ar putea folosi mai eficient spațiul disponibil.

„Pe măsură ce comerțul online câștigă o pondere tot mai mare în retail, oamenii comandă o varietate mai mare de produse, iar multe dintre colete sunt tot mai mici. Observăm deja această evoluție”, explică CEO-ul.

Următorul pas ar putea duce easybox-ul dincolo de rolul său actual, acela de loc în care un colet este livrat de o companie și ridicat de destinatar.

Sameday pregătește lansarea serviciului Rent a box înainte de Crăciun. Acesta le va permite utilizatorilor să lase un colet într-un locker, de unde îl poate ridica ulterior o altă persoană sau chiar expeditorul, dacă are nevoie să recupereze obiectul.

Practic, lockerul ar putea fi folosit și pentru transferul direct al unui colet între persoane, fără ca acestea să fie nevoite să se întâlnească în același loc și în același moment.

Cum ar fi afectați curierii în cazul unei interdicții de deplasare la orele de vârf

Așa cum Bucuresti.ro a relatat, Primăria Capitalei a propus Consiliului General, la finalul lunii septembrie, interzicerea mașinilor de curierat și transport marfă pe drumurile public , în timpul săptămânii, între orele 7:00 - 9:00 și 17:00 - 19:00. În cele din urmă, proiectul a fost retras de primarul general, Ciprian Ciucu.

O astfel de măsură, avertizează Lucian Baltaru, ar afecta profund activitatea firmelor de curierat. Totuși, impactul asupra livrărilor la easybox ar fi mai redus decât în cazul distribuției directe la domiciliu.

„Ne-ar fi afectat semnificativ activitatea, pentru că livrările noastre se desfășoară în timpul zilei. (...) Activitatea noastră cu easybox-urile ar fi fost mai puțin afectată de o asemenea măsură, pentru că alimentăm lockerele până la ora 7:00 dimineața. Ulterior, mai avem una sau două rute de alimentare, în jurul prânzului sau după-amiaza.

Încercăm să alimentăm easybox-urile atunci când traficul este redus, pentru că este mai eficient pentru noi”, afirmă CEO-ul Sameday.

Lucian Baltaru contestă totodată ideea că vehiculele de curierat ar reprezenta una dintre principalele cauze ale traficului din Capitală. El estimează că toate companiile de curierat din România ar avea împreună puțin peste 4.000 de vehicule care circulă în timpul zilei și susține că acestea se deplasează în mare parte prin cartiere, nu în centrul orașului.