Timp de decenii, ghena a fost o prezență de neevitat în blocurile bucureștene. Acel spațiu îngust, slab iluminat, cu miros persistent și tomberon debordând, a funcționat ca o soluție provizorie transformată, prin obișnuință, în normalitate. Acum, un document al Primăriei Capitalei trasează, pentru prima dată coerent și cu termene clare, calea spre eliminarea sa definitivă.

Strategia privind funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare din Capitală a intrat în dezbatere publică pe site-ul PMB, cu un orizont de timp care se întinde până în 2033. Printre măsurile propuse se numără desființarea tubulaturilor de evacuare a deșeurilor din blocuri și înlocuirea lor cu puncte de colectare separată pe fracții: hârtie-carton, plastic-metal, sticlă, biodegradabile.

Calendarul este, de data aceasta, precis. Primăriile de sector și asociațiile de proprietari ar urma să implementeze măsura etapizat: 30% dintre ghene închise într-un an de la adoptarea strategiei, 60% în doi ani, 100% în trei ani.

O promisiune veche de zece ani

Strategia de salubrizare a Municipiului București din 2015 prevedea deja desființarea ghenelor-tobogan și înlocuirea lor cu zone pentru colectare selectivă. Termenul a trecut, iar pe teren măsura a rămas o excepție.

Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari, descrie situația ca pe o odisee care durează din 2000: o lege concepută pe hârtie, fără pregătirea terenului, fără educarea populației și fără surse de finanțare pentru infrastructură. Asociațiile de proprietari se află prinse între obligații pe care le depășesc și o administrație locală care, în multe sectoare, s-a limitat la trimiterea unor înștiințări.

Specialiștii subliniază că salubrizarea este un serviciu public, iar crearea infrastructurii necesare revine autorităților, nu operatorilor privați sau asociațiilor de proprietari, care sunt lipsite de dreptul de a amenaja puncte de colectare pe domeniul public.

Ce se schimbă pentru locatari

Impactul cel mai vizibil pentru un locuitor de bloc va fi unul simplu: în loc de o singură pungă, va trebui să coboare cu mai multe, câte una pentru fiecare fracție de deșeu separată de acasă. Containerele dedicate urmează să fie amplasate în proximitatea blocului, în locul fostei ghene.

Modelul există deja și funcționează, cel puțin parțial, în Sectorul 6. Primăria instalează prin tot sectorul puncte de precolectare pe patru fracții, concret ghene îngropate, un proiect care vizează 886 de puncte de precolectare, dintre care 743 subterane. Investiția totală se ridică la 130 de milioane de lei, finanțată în mare parte din fonduri europene nerambursabile.

Noua strategie introduce și principiul „plătești cât arunci" pentru deșeurile reziduale, o taxă calculată în funcție de cantitatea efectivă de gunoi nereciclabil. Colectarea separată ar urma să fie organizată pe cel puțin cinci fracții, cu recipiente colorate diferit pentru fiecare categorie.

De ce contează acum

Contextul european face urgentă orice mișcare în această direcție. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de reciclare, cu doar 12,4%, față de o medie europeană de aproximativ 50%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. Din totalul deșeurilor menajere generate anual, 303 kg pe persoană, 74% ajung direct la gropile de gunoi.

Țintele impuse de UE, 50% rată de reciclare în 2020 și 55% în 2025, au rămas neatinse. Experții de mediu avertizează că expunerea la amenzi prin proceduri de infringement devine tot mai probabilă.

Întrebarea care rămâne

Față de documentele anterioare, strategia actuală vine mai detaliată, mai articulată și apare într-un moment în care presiunea europeană a crescut considerabil. Întrebările de fond rămân aceleași ca în 2015: cine plătește adaptarea spațiilor din blocuri, cine asigură containerele, cine îl convinge pe locatarul de la etajul 8 să coboare cu trei pungi diferite?

Autoritățile recunosc că unele decizii vor fi nepopulare, inclusiv sacrificarea unor locuri de parcare pentru a amenaja zone de colectare în cartierele dense. Specialiștii insistă că niciun sistem tehnic, oricât de bine proiectat, nu funcționează fără o componentă solidă de informare și educare a cetățenilor.

Ghena va dispărea când fiecare locuitor va înțelege de ce are nevoie de trei pungi în loc de una. Strategia de față poate fi primul pas serios în acea direcție, dacă de data aceasta cineva va și urmări că se întâmplă.

Foto:  Inquam Photos /George Călin