22 martie. Primarul general Ciprian Ciucu anunța că, în timpul unei vizite de lucru pe Bulevardul Magheru, s-a oprit la terenul viran de la numărul 16.

Adică la acel teren nefolosit, pe care iarba și arbuștii sunt tunși arareori și pe care, până nu demult, mai parcau și mașini.

O suprafață de 510 metri pătrați, neîngrădită, cu aer de abandon, chiar în centrul Capitalei.

„Este teren privat! Un jmecher a pus, Dumnezeu știe cum, mâna pe el. Terenul a aparținut blocului de lângă.

Directorul ALPAB (Bogdan Peter Tănase – n.red.) mi-a spus că la un moment dat a intrat cu muncitorii și l-a curățat. Jmecherul i-a făcut plângeri penale pentru violare de proprietate.

Iar arhitectul-șef mi-a spus că a depus de vreo 10 ori cerere să i se emită certificat de urbanism: vrea și el să construiască un bloculeț. Acolo, în fața clădirii-monument”, scria Ciucu pe rețelele de socializare.

Tot atunci, primarul general anunța că primarul Sectorului 1, George Tuță, i-a promis că va expropria terenul.

De fapt – la momentul în care Ciucu posta – primăria lui George Tuță explorase déjà posibilitatea de a cumpăra terenul de la proprietar.

Ce s-a întâmplat între timp - în ultimele 7 luni – vă spunem astăzi.

Al cui este terenul și cum a ajuns în proprietate privată

Potrivit extrasului de carte funciară consultat de București.ro, terenul respectiv, din fața Cărturești Verona, îi aparține lui Petru-Alexandru Cioponea.

Suprafața fusese naționalizată în perioada comunistă.

În 2001, prin Dispoziția nr. 120/2001 a Primăriei Capitalei, terenul a fost restituit către patru personae:  Andrei Gheorghe, Gheorghe Alexandra-Rodica, Mihalache Andrei și Săvărache Alexandrina.

Foto: Teren Magheru 16, mizerie prim plan. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Aceștia sunt beneficiarii retrocedării, potrivit înscrierilor din cartea funciară consultată de București.ro.

Situația juridică a terenului a continuat însă să fie disputată.

Ulterior, Mircea Dumitrescu a cumpărat drepturi litigioase de la beneficiarii retrocedării și a ajuns să dețină terenul.

În 2015, suprafața a fost vândută lui Petru-Alexandru Cioponea, care figurează și în prezent ca proprietar în cartea funciară.

Prin reglementările urbanistice aprobate prin Hotărârea Consiliului General nr. 279/2000, terenul fusese încadrat ca spațiu verde.

Din procesul-verbal al ședinței Consiliului General din 29 februarie 2016 reiese că Petru-Alexandru Cioponea, prin avocat, a formulat o plângere prealabilă împotriva acestei reglementări.

Acesta contesta încadrarea urbanistică a terenului și invoca faptul că, în documentațiile din 2009, suprafața figura cu mențiunea „clădiri nou construite, șantier în lucru”.

Potrivit lui Ciprian Ciucu, la Primăria Capitalei au fost depuse în repetate rânduri cereri pentru emiterea unui certificat de urbanism, în perspectiva construirii unui bloc pe terenul respectiv.

Certificatul de urbanism este documentul prin care proprietarul poate afla ce reglementări urbanistice se aplică terenului său și în ce condiții ar putea construi. Emiterea certificatului nu conferă, în sine, dreptul de a începe lucrările.

Dar el poate fi un prim pas spre obținerea unei autorizații.

Foto: Teren Magheru 16, vedere de pe colt. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Între timp, Cioponea a deschis și acțiuni în instanță împotriva lui Ciprian Ciucu, (mai multe detalii, pe portalul Judecătoriei Sectorului 1) a Primăriei Sectorului 1 și a Poliției Locale Sector 1, inclusiv pentru contestarea unor amenzi aplicate în martie și septembrie 2026.

Niciunul dintre aceste litigii nu avea, încă, termen de judecată, la momentul publicării acestui articol.

În prezent, terenul pe care acesta îl deține  pe Magheru 16 se află în zona construită protejată nr. 4 – Magheru-Brătianu, care are grad maxim de protecție.

Ce s-a întâmplat în cele șapte luni de la promisiunea exproprierii

Cum nici Primăria Capitalei, nici Primăria Sectorului 1 nu au mai comunicat public despre expropriere, pe 18 august am solicitat ambelor instituții informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

După aproximativ o lună, Primăria Sectorului 1 ne-a transmis că nu are înregistrate demersuri privind exproprierea terenului și că procedura propriu-zisă nu intră în competența sa.

„La nivelul instituției noastre nu sunt înregistrate informații sau demersuri cu privire la eventuale proceduri de expropriere derulate la nivelul Municipiului București pentru terenul la care faceți referire.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (2)^1 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în cazul obiectivelor de interes local, calitatea de expropriator revine municipiilor, orașelor și comunelor, în speță autorității competente de la nivelul Municipiului București.

Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 nu a inițiat și nu a solicitat promovarea vreunei propuneri sau a unui proiect de investiții care să vizeze terenul menționat.

În consecință, procedurile și actele aferente unei eventuale exproprieri nu intră în sfera de competență a instituției noastre, motiv pentru care nu deținem date sau documente referitoare la astfel de demersuri”, a transmis Primăria Sectorului 1, la solicitarea București.ro.

Ulterior, instituția a revenit cu o completare a răspunsului, în care a detaliat temeiul juridic potrivit căruia Municipiul București are calitatea de expropriator.

Primăria Sectorului 1 a explicat că expropriatorul trebuie să aprobe inclusiv amplasamentul, sursa de finanțare, declanșarea procedurii, lista proprietarilor și cuantumul despăgubirilor estimate.

Cu alte cuvinte, decizia de expropriere aparține administrației Capitalei.

Dar asta nu înseamnă că – așa cum lasă răspunsul instituției să se înțeleagă - Sectorul 1 nu putea solicita declanșarea procedurii sau nu putea propune finanțarea acesteia.

În ședința de joi, 22 octombrie, va propune ambele măsuri.

Proprietarul estimează terenul la 5,1 milioane de euro. Cât ar da Sectorul 1

Documentele de București.ro arată că administrația Sectorului 1 discutase posibilitatea cumpărării terenului încă din luna martie, înainte de anunțul public al lui Ciprian Ciucu.

Pe 10 martie 2026, comisia pentru achiziționarea de imobile din cadrul administrației de sector a discutat despre terenul din fața Cărturești Verona.

Ulterior, au avut loc discuții și cu proprietarul.

Într-o adresă din 14 octombrie 2026, un raport al comisiei arăta faptul că Petru-Alexandru Cioponea a invocat caracterul unic al amplasamentului.

Proprietarul a avansat o valoare de aproximativ 10.000 de euro pe metrul pătrat.

Pentru întreaga suprafață de 510 metri pătrați, asta ar însemna 5,1 milioane de euro.

Cioponea a invocat și faptul că, în anul 1996, terenul ar fi fost evaluat la aproximativ 628.000 de dolari.

Membrii comisiei au apreciat că achiziționarea terenului ar permite transformarea lui într-un spațiu verde public, cu acces nelimitat.

Administrația Sectorului 1 lucrează însă cu o estimare mult mai mică: 966 de euro pe metrul pătrat, calculată pe baza valorilor orientative din grila notarială.

Adică 492.660 de euro pentru întregul teren.

Foto: Teren Magheru 16, vedere bulevard colt. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Diferența dintre valoarea avansată de proprietar și estimarea administrației este de peste zece ori.

Aceasta din urmă nu reprezintă însă despăgubirea definitivă pentru expropriere.

Potrivit documentelor Primăriei Sectorului 1, valoarea finală va fi stabilită ulterior, printr-un raport de evaluare, și poate fi diferită de estimarea inițială.

Sectorul 1 cere exproprierea. Și propune să plătească despăgubirile

Pe 14 octombrie, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului din cadrul Primăriei Sectorului 1 a transmis o solicitare pentru inițierea demersurilor de expropriere.

Direcția susține că terenul ar putea fi amenajat ca spațiu verde public, cu acces liber, și că această soluție ar contribui la îmbunătățirea calității mediului urban.

Ulterior, administrația de sector a pregătit un proiect de hotărâre care figurează pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Sector 1 de joi, 22 octombrie.

Prin acest proiect, Sectorul 1 solicită Consiliului General al Municipiului București să adopte o hotărâre pentru aprobarea declanșării procedurii de expropriere a terenului de pe Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 16.

Scopul declarat este extinderea suprafeței de spațiu verde public și asigurarea întreținerii corespunzătoare a acesteia.

Foto: Mizerie pe teren Magheru 16. Sursă foto: Gabriel Kolbay

Există însă și un detaliu important.

În ciuda faptului că, în răspunsurile transmise anterior București.ro, Primăria Sectorului 1 a insistat că exproprierea intră în competența Municipiului București și că tot acesta ar trebui să suporte și costurile, administrația de sector propune acum să suporte din propriul buget despăgubirile.

Articolul 3 alineatul (2) din proiectul de hotărâre prevede clar:

„Sumele necesare plății despăgubirilor se asigură din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului București, în condițiile legii”.

Cât ar costa amenajarea spațiului verde

Exproprierea nu este singura cheltuială avută în vedere de Primăria Sectorului 1.

În raportul de specialitate al arhitectului-șef se menționează și o estimare de 153.000 de lei pentru amenajarea terenului.

Intervențiile avute în vedere includ plantarea de arbori și arbuști ornamentali, montarea mobilierului urban și realizarea unor alei pietonale cu piatră decorativă.

În documentele de fundamentare se arată și că proiectul urmărește modificarea reglementărilor urbanistice aplicabile terenului, astfel încât acesta să poată fi încadrat ca spațiu verde amenajat, neconstruibil.

Prin urmare, chiar dacă exproprierea va fi aprobată și finalizată, transformarea terenului în spațiu verde public presupune și parcurgerea etapelor urbanistice și administrative necesare.

La 7 luni de la promisiunea făcută de George Tuță, terenul de pe Magheru 16 este în continuare proprietate privată.

Consiliul Local Sector 1 urmează să decidă dacă solicită oficial administrației Capitalei declanșarea exproprierii și dacă își asumă finanțarea despăgubirilor.

Ulterior, va fi nevoie ca Primăria Generală să întocmească un proiect în vedere demarării exproprierii. Acest proiect trebuie pus pe ordinea de zi și adoptat de Consiliul General. Și abia după ce proiectul va intra în vigoare, lucrurile se vor pune în mișcare.

Există și posibilitatea ca proprietarul să lupte în instanță pentru a-și păstra terenul.

Deocamdată, cei 510 metri pătrați din centrul Bucureștiului rămân în aceeași situație: un teren privat, neamenajat, pe care administrația vrea, în continuare, să-l recupereze. Nu știm nici cu ce costuri. Și nici când.