Transportul în comun din București este la un pas de colaps. La începutul lunii septembrie, STB a intrat în insolvență, iar Primăria Capitalei a garantat o datorie către ANAF cu 398 de autobuze Otokar. În plus, Fiscul a pus sechestru pe sediul companiei, de pe Bulevardul Dinicu Golescu.

Acum, STB urmează să treacă printr-un amplu proces de reorganizare, pentru a deveni cât de cât sustenabilă financiar și a reduce presiunea pe bugetul PMB. În prezent, municipalitatea cheltuie anual aproximativ un sfert din buget pentru a ține în viață STB.

Într-un interviu pentru Bucuresti.ro, administratorul special al STB, Gheorghe Pecingină, a vorbit despre problemele care aduc pierderi companiei și despre ce încearcă să schimbe conducerea.

Se fură în continuare motorină la STB, recunoaște Pecingină, care spune că angajații au devenit tot mai inventivi. Numai în 2025, diferența dintre consumul estimat și cel real de carburant ar fi provocat pierderi de milioane de euro.

În același timp, conducerea verifică marile contracte ale societății. Unele au fost deja renegociate, iar în anumite cazuri valoarea lor a scăzut chiar la jumătate.

STB vrea să facă bani și din activități care acum merg în pierdere. Un exemplu este restaurantul din incinta URAC, pe Șoseaua Ștefan cel Mare. În ultimii ani, acesta a funcționat doar ca o cantină pentru angajați. Acum, după anularea ordinului care nu permitea organizarea unor astfel de evenimente, aici pot fi organizate și nunți sau botezuri.

Datoriile STB au ajuns la 1,6 miliarde de lei

Societatea de Transport București (STB) a intrat în insolvență în septembrie, printr-o decizie a Tribunalului București, după ce acumulase datorii de aproximativ 1,6 miliarde de lei, în special către ANAF. Costurile anuale de funcționare depășesc două miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile celor aproximativ 9.300 de angajați ajung la 1,2 miliarde de lei.

În schimb, veniturile din vânzarea călătoriilor și abonamentelor sunt de numai 300 de milioane de lei. Diferența este acoperită, în principal, din bani publici, prin compensația pentru serviciul de transport și diferențele de tarif plătite de Primăria Capitalei.

Insolvența a deschis calea unei analize a cheltuielilor și contractelor, dar și a modului în care societatea își folosește resursele. La aproape 2 luni de la deschiderea procedurii, administratorul special Gheorghe Pecingină spune că problemele sunt mai grave decât cele pe care le cunoștea înainte să preia această responsabilitate.

„Trebuie să fiu sincer. Nu eram străin de starea STB, pentru că vin din postura de președinte al Consiliului de Administrație. Dar, atunci când intri în sala de operație, constați că lucrurile sunt mult mai grave decât le știai sau decât erai lăsat să știi. Cea mai mare problemă a STB este mentalitatea angajaților.

Sunt metehne vechi, obiceiuri și cutume pe care ne străduim sau, mai bine spus, ne chinuim să le desființăm. Sper ca în perioada următoare să și reușim acest lucru.”

Carburantul, una dintre cele mai mari surse de pierderi

Una dintre problemele semnalate de administratorul special privește furtul de motorină. Potrivit acestuia, calculele făcute împreună cu Remus Borza, care conduce consorțiul administratorilor judiciari, au scos la iveală o diferență foarte mare între cantitatea de carburant estimată pentru funcționarea vehiculelor și consumul efectiv.

Miercuri, Poliția Capitalei a efectuat percheziții într-un dosar în care 8 șoferi de la STB și 2 paznici sunt acuzați că au furat mari cantități de motorină din autobuzele staționate în timpul nopții în Autobaza Ferentari, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.

Nu este primul caz de acest gen. În luna mai, 20 de șoferi STB au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați că au furat o tonă de motorină din rezervoarelor autobuzelor de la Autobaza Nordului.

„Diferența dintre consumul estimat și cel efectiv realizat este însă uriașă. Vorbim despre milioane de euro numai în 2025, ceea ce înseamnă pierderi foarte mari în zona carburanților.

Încercăm să le reducem și să digitalizăm procesele, astfel încât să diminuăm posibilitatea apariției unor nereguli. Am luat aceste decizii, iar primele rezultate ar trebui să se vadă chiar în această lună”, a declarat Gheorghe Pecingină pentru Bucuresti.ro.

Pentru a preîntâmpina furtul urmează acum să fie modificate mai multe metodologii, dar și să fie sporite efectivele de pază.

„Am avut chiar astăzi o discuție pe această temă. Este incredibil cât de inventivi pot fi cei care găsesc metode de a sustrage carburant. Nu cred că există un sistem pe care să nu încerce să îl ocolească. Cu cât sistemele de control și digitalizarea sunt mai bune, cu atât pierderile de carburant pot fi mai mici”, a afirmat administratorul special al STB.

Contractele mari sunt luate la puricat

O altă direcție de lucru este analiza contractelor încheiate de STB. Noua conducere a STB verificat o parte dintre acestea și a denunțat unele înțelegeri pe care le-au considerat păguboase. Alte contracte sunt încă în analiză, urmând ca deciziile să fie luate în funcție de valoarea lor și de serviciile asumate.

Societatea are hale și incinte în depouri și autobaze care necesită reabilitare. În acest context a fost încheiat un contract-cadru pe care atât administratorul special, cât și administratorul judiciar l-au considerat dezavantajos pentru STB.

Valoarea acestuia este de 65 milioane de lei, conform anunțului de atribuire din SEAP, iar 5 firme ar fi trebuit să concureze apoi pentru contractele subsecvente:

·       Vagma Group Distribution SRL

·       Băiculescu Construct

·       Provimed S.R.L.

·       Alfa Design Total Construct

·       Montin

„A fost încheiat un contract-cadru pe care atât administratorul judiciar, cât și eu l-am considerat în defavoarea societății. Nu cunosc în acest moment valoarea exactă, dar știu că era vorba despre sume uriașe.

Au existat contestații, câștigate în instanță, însă administratorul judiciar a considerat, iar eu am fost de acord cu această evaluare, că respectivul contract ar fi în defavoarea societății și ne-ar aduce un prejudiciu, cel puțin din punct de vedere financiar”, a declarat Gheorghe Pecingină.

În paralel, conducerea a început să renegocieze contracte pentru care prețurile plătite de STB par mai mari decât cele de pe piață. Pecingină susține că, în unele cazuri, negocierile au dus deja la reduceri considerabile.

„Acolo unde avem dubii și unde prețurile de piață sunt diferite de cele pe care le plătim noi, am început renegocierile. Am avut surpriza să reducem chiar la jumătate valoarea unor contracte.

Suntem în discuții pentru renegocierea tuturor contractelor mari și ne așteptăm ca prețurile să scadă”, spune Pecingină.

Restaurantul și clinică pe pierdere, 5 stații ITP folosite insuficient

STB încearcă să obțină mai mulți bani și din activitățile pe care le desfășoară în afara transportului de călători. Gheorghe Pecingină spune că societatea este acționar majoritar într-o cantină și o clinică pe care le-a găsit pe pierdere. Au fost demarate proceduri pentru ca acestea să devină funcționale și să contribuie la veniturile companiei.

Un alt exemplu privește cele cinci stații de inspecție tehnică periodică (ITP) ale STB. Potrivit administratorului special, instituțiile din subordinea Primăriei Capitalei își duc în prezent autoturismele la alte societăți pentru efectuarea inspecțiilor, deși aceste servicii ar putea fi realizate în unitățile STB.

„Sunt lucruri pe care STB nu le-a făcut până acum din lipsă de spirit antreprenorial. Când am întrebat de ce nu procedăm astfel, am constatat că nu exista o preocupare reală pentru valorificarea acestor oportunități”, a declarat administratorul special.

Același principiu ar urma să fie aplicat și în zona publicității. STB are la dispoziție atât suprafețele vehiculelor pentru campanii publicitare, cât și spații pentru publicitate statică. Pecingină susține că societatea ar fi putut beneficia de o parte din campaniile naționale finanțate din fonduri europene, dar nu a existat o preocupare suficientă în acest sens.

El spune că a primit explicația că veniturile suplimentare ar fi fost compensate prin reducerea subvenției acordate de Primărie. În viziunea sa, tocmai diminuarea dependenței de banii PMB ar trebui să fie unul dintre obiectivele reorganizării.

„Dar tocmai acesta este obiectivul: să scadă subvenția și să reușim să ne susținem o parte cât mai mare din activitate prin venituri proprii. La un moment dat, Primăria nu va mai putea suporta toate aceste cheltuieli”, a subliniat Pecingină.

Ce se întâmplă cu autobuzele sechestrate de ANAF

În paralel cu identificarea pierderilor, STB trebuie să gestioneze și riscurile legate de datoriile acumulate. În februarie 2025, Primăria Capitalei a constituit o garanție în favoarea ANAF pentru 398 de autobuze Otokar, în contul unei datorii de aproximativ 250 de milioane de lei.

Pecingină spune că măsurile ANAF nu vizează doar aceste autobuze. Instituția a pus sechestru și pe sediul central al STB, de pe strada Dinicu Golescu. Administratorul special consideră că valorificarea autobuzelor ar fi dificilă, dar nu imposibilă.

În procedura insolvenței, executările silite și celelalte acțiuni pentru recuperarea creanțelor sunt suspendate în condițiile legii. Viitorul bunurilor depinde însă și de posibilitatea reorganizării societății și de aprobarea planului.

„Dacă planul va fi aprobat, nu ar trebui să avem probleme, cu condiția să îl respectăm. Dacă nu va fi aprobat un plan de reorganizare, întregul patrimoniu al societății va putea fi scos la vânzare, potrivit procedurii legale.

Eu cred însă că planul va fi aprobat. Premisele sunt bune. În aceste două luni, împreună cu consorțiul administratorilor judiciari, condus de Remus Borza, am identificat soluții și am început reorganizarea”, susține Pecingină.

Conducerea STB mizează, așadar, pe aprobarea planului de reorganizare și pe măsurile de reducere a cheltuielilor, renegociere a contractelor și creștere a veniturilor. Negocierile cu sindicatele fac parte din acest proces.

Rămâne de văzut dacă măsurile vor produce economii suficiente pentru stabilizarea financiară a societății. Reducerea pierderilor de carburant, corectarea contractelor dezavantajoase și valorificarea activităților comerciale sunt direcții concrete, dar rezultatul depinde de aplicarea lor și de capacitatea STB de a schimba practicile care au contribuit la acumularea datoriilor.