Astăzi, cu câteva zile înainte de Halloween, Bucureștiul începe să se umple de dovleci sculptați, schelete decorative, costume și afișe pentru petreceri tematice. Restaurantele pregătesc meniuri speciale, cinematografele programează filme horror, iar părinții caută activități pentru copii. În urmă cu 30 de ani, însă, Halloweenul nu făcea parte din calendarul obișnuit al distracției bucureștene.

Pentru mulți români, în anii ’90, sărbătoarea era cunoscută mai ales din filmele și serialele occidentale. Copiii care mergeau din ușă în ușă pentru dulciuri, casele decorate cu dovleci luminați și petrecerile în costume erau imagini asociate cu viața americană, nu cu propriul cartier.

Trei decenii mai târziu, Halloweenul a devenit un fenomen vizibil în viața urbană a Capitalei. Nu o tradiție românească în sens istoric și nici o sărbătoare celebrată de toată lumea, ci un obicei de divertisment pe care Bucureștiul l-a preluat, adaptat și transformat.

Anii ’90: când Halloweenul era mai degrabă ceva ce vedeai la televizor

După 1989, Bucureștiul a început să descopere într-un ritm accelerat cultura occidentală. Filmele americane, televiziunile comerciale, muzica internațională și noile forme de divertisment au adus în viața cotidiană obiceiuri care, până atunci, erau puțin cunoscute publicului larg.

Halloweenul a intrat în acest peisaj cultural. Costumele de vrăjitoare, vampirii, dovlecii sculptați și expresia „trick or treat” au devenit treptat recognoscibile, chiar dacă sărbătoarea nu avea rădăcini în tradițiile locale.

Nu există însă suficiente dovezi publice pentru a stabili anul în care a avut loc prima petrecere de Halloween din București sau pentru a susține că fenomenul era deja răspândit în 1996. Mai corect este să vorbim despre o perioadă de familiarizare, urmată de o popularizare vizibilă în anii 2000.

Contextul a contat. Bucureștiul își transforma viața de noapte, apăreau cluburi noi, iar generațiile tinere experimentau forme de socializare inspirate de ceea ce vedeau în Occident. Povestea cluburilor care au definit Bucureștiul după 1990 arată cât de mult s-a schimbat orașul în acei ani.

Halloweenul avea să găsească în această cultură a petrecerilor un teren potrivit pentru a se dezvolta.

2005: dovleci, concursuri de costume și filme horror în mallurile Capitalei

La mijlocul anilor 2000, Halloweenul nu mai era doar o sărbătoare cunoscută din filme. Devenise deja un eveniment comercial și de divertisment, cu activități organizate în București.

În octombrie 2005, București Mall și Plaza România au găzduit patru zile de manifestări tematice. Vizitatorii întâlneau personaje costumate în fantome, vrăjitoare sau pisici negre, iar copiii participau la activități cu baloane și animație.

La cinematograful Movieplex era programată o petrecere de Halloween cu DJ, concursuri de costume, demonstrații de machiaj și proiecții de filme horror. Presa vremii relata inclusiv despre premii pentru cele mai reușite costumații.

Este un detaliu relevant pentru felul în care s-a răspândit sărbătoarea: Halloweenul începea să iasă din spațiul petrecerilor private și să ajungă în locuri frecventate de familii, adolescenți și cumpărători obișnuiți.

Dovleacul nu mai era doar un element de decor văzut într-un film american. Devenea un obiect pe care îl întâlneai într-un centru comercial din București.

2006–2009: Halloweenul cucerește cluburile și ajunge în parcuri

Dacă există o perioadă în care popularizarea Halloweenului în București poate fi urmărită clar în presa vremii, aceasta este a doua jumătate a anilor 2000.

În 2006, Club A organiza o petrecere cu schelete, vrăjitoare, vampiri, dovleci luminați și premii pentru participanții costumați. Alte localuri, precum Twice sau Terminus Pub, pregăteau propriile seri tematice.

Un an mai târziu, în 2007, Halloweenul devenise suficient de popular încât presa să relateze despre petreceri în mai multe cluburi bucureștene, cu DJ, costume elaborate și decoruri speciale.

Printre locurile care au găzduit asemenea evenimente se afla și legendarul Club A, unul dintre reperele vieții studențești și culturale din București.

În 2009, fenomenul luase deja amploare. HotNews anunța aproape 50 de petreceri tematice în cluburile Capitalei, organizate în weekendul de Halloween. Existau seri dedicate muzicii rock, jazzului, culturii horror sau personajelor din seriale.

Dar poate cel mai interesant detaliu al acelui an este că Halloweenul ieșise din cluburi.

Pe 31 octombrie 2009, în parcurile Crângași și Drumul Taberei erau anunțate activități cu participanți costumați, proiecții de filme și tombole. Sărbătoarea începea să ocupe și spațiul public, nu doar ringurile de dans.

Cum a devenit Halloweenul o sărbătoare și pentru copii

Transformarea Halloweenului într-o experiență pentru familii a schimbat semnificativ felul în care este perceput în România.

Pentru adulți, sărbătoarea a rămas asociată cu petrecerile costumate și cu divertismentul nocturn. Pentru copii, însă, a devenit un prilej de joacă, imaginație și activități creative.

Costumele nu mai sunt rezervate personajelor înfricoșătoare. La petrecerile pentru cei mici apar supereroi, prințese, personaje din animații și tot felul de creaturi amuzante. Dovlecii pot fi pictați, nu doar sculptați, iar accentul cade adesea pe distracție, nu pe frică.

În 2012, presa relata deja despre demonstrații de sculptat dovleci și activități pentru copii în centrele comerciale din București. Era încă un semn că Halloweenul devenea un eveniment pentru publicuri diferite.

În prezent, oferta este și mai diversă. În calendarul Bucureștiului pentru octombrie 2026 apar spectacole interactive pentru copii, petreceri tematice și proiecții cinematografice dedicate genului horror.

De exemplu, spectacolul „Monstrulețul Boo și Petrecerea de Halloween”, programat pe 31 octombrie 2026, propune o poveste despre curaj și prietenie, urmată de jocuri, dans și o paradă a costumelor.

Este o diferență considerabilă față de imaginea Halloweenului ca simplă noapte a filmelor de groază.

Halloweenul din 2026: de la petrecerea în club la experiența urbană

Astăzi, Halloweenul nu mai are o singură formă în București. Poți participa la o petrecere într-un club, poți merge la un film horror, poți organiza o seară tematică acasă sau poți alege un spectacol pentru copii.

Între 23 și 25 octombrie 2026, de exemplu, Cinema Europa găzduiește un weekend de filme horror, cu titluri precum „Scream”, „Halloween”, „Alien” și „The Ring”.

În paralel, magazinele își extind oferta sezonieră, iar decorațiunile specifice au devenit suficient de populare încât să fie promovate în colecții dedicate. Pentru cei interesați de amenajarea casei, există inclusiv un ghid al magazinelor din București unde se găsesc decorațiuni de toamnă și Halloween.

Halloweenul a devenit astfel parte din economia experiențelor urbane: nu doar o dată în calendar, ci un motiv pentru organizarea unor activități, întâlniri și evenimente.

Asta nu înseamnă că este sărbătorit de toți bucureștenii sau că a înlocuit tradițiile locale. Pentru unii rămâne o sărbătoare străină, fără semnificație personală. Pentru alții este doar un pretext de distracție, fără componentă religioasă sau ritualică.

De ce a prins Halloweenul atât de bine într-un oraș ca Bucureștiul?

Poate că succesul său spune mai puțin despre fascinația pentru fantome și mai mult despre felul în care s-a schimbat viața urbană.

Halloweenul oferă ceva ce rutina zilnică lasă rareori loc să experimentăm: posibilitatea de a ne juca, de a ne costuma, de a ieși pentru câteva ore din rolurile obișnuite. Un adult poate purta o ținută extravagantă fără să trebuiască să o explice. Un copil poate deveni personajul preferat. Un grup de prieteni are un motiv în plus să se întâlnească.

Pentru organizatori, este o temă ușor de transformat într-o experiență. Pentru participanți, este o ocazie de socializare. Iar pentru un oraș mare, în care oamenii caută permanent lucruri noi de făcut, astfel de evenimente își găsesc locul în calendar.

În urmă cu 30 de ani, Halloweenul era pentru mulți bucureșteni o imagine împrumutată din cultura occidentală. Astăzi, este o parte recognoscibilă a toamnei în Capitală, chiar dacă nu are rădăcini în tradițiile românești.

Și poate că tocmai aici se vede cel mai bine schimbarea Bucureștiului din ultimele trei decenii: un oraș care nu doar a importat obiceiuri, ci le-a adaptat propriului mod de a se distra, de a socializa și de a petrece timpul liber.