Consiliul Local al Sectorului 6 a aprobat pe 17 septembrie un proiect de hotărâre în vederea realizării unui Plan Urbanistic Zonal privind continuarea Pasajului Ciurel până la autostrăzile A0 și A1.

Început oficial în anul 2007, în timpul mandatului de primar al lui Adriean Videanu, obiectivul cuprinde în prezent doar un nod rutier peste râul Dâmbovița, motiv pentru care a ajuns să fie numit „cel mai scump viraj la stânga”.

Contactat de Bucuresti.ro, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură (API), Ionuț Ciurea, susține că, deși este vechi de aproape 20 ani, proiectul ar putea fi util, cu condiția să fie corect implementat.

Primăria Capitalei a semnat în noiembrie 2007 cu asocierea JV Max Bögl – Astaldi – Euroconstruct Tehnologica – Proiect București contractul pentru realizarea Pasajului Ciurel și a drumului de legătură. Mai exact, proiectul prevedea o arteră de aproximativ 8,3 kilometri, de la intersecția Splaiul Independenței – Șoseaua Virtuții până la Autostrada A1, în zona Podului Ciorogârla, fiind împărțit în trei tronsoane.

Mai exact:

• Tronsonul I: Splaiul Independenței – Șoseaua Virtuții;

• Tronsonul II: Șoseaua Virtuții – Șoseaua de Centură;

• Tronsonul III: Șoseaua de Centură – A1.

Primele lucrări au demarat abia în anul 2010, în mandatul lui Sorin Oprescu, din cauza unor dispute cu proprietarii de terenuri din zonă, însă autorizația de construire a fost anulată la scurt timp după aceea.

Abia în 2014, tot în mandatul lui Oprescu, Primăria București a emis o nouă autorizație de construire, iar constructorii au putut intra din nou în teren. Î

În 2016, administrația condusă de Gabriela Firea anunța că penetrația urma să fie modificată la două benzi pe sens, în loc de trei, iar unele soluții inițiale erau reconsiderate pentru reducerea costurilor și a exproprierilor. În același timp, pasajul de la Ciurel era tratat ca obiectiv distinct, deși făcea parte din proiectul mai mare.

În 2017, primăria condusă la acel moment de Gabriela Firea estima finalizarea nodului Virtuții în anul 2018. Termenul nu a fost respectat.

În aprilie 2019, Primăria anunța că proiectul urma să fie finalizat până la sfârșitul lui 2019, însă nici de această dată obiectivul nu a fost gata. După alte promisiuni ratate, PMB a dat nodul în folosință în septembrie 2020, cu doar câteva zile înainte de alegerile pentru funcția de primar general.

Cum penetrația până la centură nu era nici măcar începută, nodul și-a dovedit rapid lipsa de utilitate, fiind practic un simplu viraj.

Nicușor Dan s-a opus continuării proiectului

Ajuns primar general în octombrie 2020, Nicușor Dan s-a opus continuării proiectului, invocând filosofia de trafic.

Mai exact, actualul președinte al României a susținut, în repetate rânduri, că realizarea penetrației nu ar face decât să aducă și mai mult trafic auto în centrul Capitalei. Totodată, el a invocat și probleme de mediu, în condițiile în care drumul ar trece foarte aproape de Lacul Morii.

Așa că proiectul n-a continuat.

Acum, după instalarea lui Ciprian Ciucu în funcția de primar general, Primăria Capitalei și-ar dori continuarea proiectului, iar finanțarea ar urma să vină de la Primăria Sectorului 6.

De aici și până la reluarea lucrărilor mai este, însă, cale lungă.

Pe 17 septembrie, Consiliul Local al Sectorului 6 a aprobat, în unanimitate, solicitarea adresată Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să permită continuarea penetrației și integrarea acesteia în infrastructura rutieră existentă.

Primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan, susține că proiectul este necesar pentru a prelua o parte din traficul de pe bulevardul Iuliu Maniu, una dintre cele mai aglomerate artere ale Capitalei la orele de vârf.

„Putem decongestiona Iuliu Maniu doar dacă venim cu alternative care să preia din traficul infernal de pe acest bulevard. Asta facem.

Pe lângă Drumul Radial 1, unde lucrurile sunt deja avansate, vrem să ducem mai departe și Penetrația Pasaj Ciurel – Drumul Național Centura București.

Prin proiect, propunem asocierea Sectorului 6 cu Municipiul București pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), astfel încât viitoarea legătură rutieră să fie integrată corect în infrastructura existentă și în dezvoltarea zonei”, a transmis primarul Paul Moldovan, într-o postare pe Facebook.

Zona s-a schimbat radical în aproape 20 ani

Cel puțin deocamdată, nu se știe în ce formă va fi realizat proiectul.

Față de anul 2007, când a fost semnat contractul inițial, zona s-a schimbat foarte mult. Între timp, au fost construite mai multe ansambluri rezidențiale. Și rămâne de văzut în ce măsură acestea se află pe traseul viitoarei penetrații și vor necesita modificarea proiectului inițial.

Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură (API), consideră că proiectul este în continuare util, însă acesta ar trebui să cuprindă o bandă pentru transport public și piste de biciclete.

„Proiectul este util, dar trebuie să fie util pentru toată lumea.

Dacă îl facem strict rutier, nu știu dacă este cea mai bună idee. Ar trebui să aibă și o bandă pentru transport public și piste de biciclete. Așa a fost gândit inițial. Chiar cu trei benzi pe sens era gândit.

Problema este că acolo s-a înghesuit, s-au dat autorizații și nu s-a ținut cont de nimic. Proiectul este foarte costisitor. Practic, este imposibil de făcut în configurația inițială. Așteptăm și noi să se măsoare acolo și să vedem cum arată profilul drumului cap-coadă, de la Ciurel până la DNCB, până la Centură, pentru că așa era el gândit”, a declarat Ionuț Ciurea pentru Bucuresti.ro.

Potrivit specialistului în infrastructură, penetrația reprezintă o alternativă pentru traficul de pe Bulevardul Iuliu Maniu.

„Este într-adevăr o alternativă pentru Iuliu Maniu, așa a fost și gândit. Dar nu este util pentru toată lumea. A fost vândut ca și cum, dacă îl facem, toată lumea o să meargă pe acolo și nu o să mai fie trafic pe Iuliu Maniu. Ceea ce este fals. Densitatea în continuare o să fie foarte mare pe Iuliu Maniu.

Dacă scoți traficul pe la sud de Iuliu Maniu, prin DR1, este altceva, dar nici acolo lucrurile nu sunt avansate. Nu e nimic avansat. Nici măcar birocrația nu mai zice că e avansat, nu mai vorbesc de licitații sau lucrări”, a explicat Ionuț Ciurea.

Problema descărcării traficului în centrul Capitalei

Pe de altă parte, rămâne problema aglomerării traficului în zona centrală, sesizată de Nicușor Dan, în condițiile în care descărcarea se realizează în Splaiul Independenței.

Ionuț Ciurea susține că autorii proiectului trebuie să identifice soluții pentru buna integrare a traficului în Splaiul Independenței și, mai departe, în nordul Capitalei.

„Asta este problema principală: că o să-l ducă într-o zonă la fel de aglomerată sau foarte aglomerată și spre centru. Asta nu e tocmai bine. Ar trebui găsite niște soluții și pentru Splai și pentru continuarea acestui trafic spre zona de nord.

Problema cu penetrațiile astea este că poți lua trafic suplimentar și, dacă nu îl încarci și îl descarci cum trebuie, îți reduci foarte mult capacitatea penetrației în sine. Pe proiectul respectiv poți să nu ai capacitatea necesară, în funcție de câte intersecții vor fi denivelate, câte intrări vor exista și dacă se vor face benzi colectoare în zonele respective.

Nu poți doar să trasezi o linie și să spui: gata, o să salvăm Iuliu Maniu. Cum îl faci? Cum te conectezi cu infrastructura actuală? Pe câte benzi? Pui și velo sau nu pui velo? Ar trebui să pui și velo. Toate chestiile astea sunt încă neclare”, a subliniat directorul executiv al API.

O altă problemă deloc de neglijat o reprezintă asigurarea sursei de finanțare.

Contractul inițial avea o valoare de circa 580 de milioane de lei, în vreme ce exproprierile sunt estimate la 561,76 milioane de lei.

Între timp costurile au crescut. Iar sumele necesare ar putea fi de câteva ori mai mari. De exemplu, construcția Drumului Radial 1, în lungime de 9,7 kilometri, ar urma să coste 2,7 miliarde de lei fără TVA. Iar suma nu cuprinde valoarea exproprierilor.

„Chiar dacă găsim o variantă cât de cât decentă, am mari dubii, dar este posibil...

Chiar dacă o găsim pe hârtie, mai trebuie să o punem și în practică. Ieftin nu va fi. Chiar dacă va fi mai ieftin decât ce se desenase pe vremea lui Oprescu, tot nu va fi ieftin.

Noi nu suntem în stare să mai facem câte un pasaj. Nu suntem în stare să reparăm Lujerului, care este tot în Sectorul 6 și este aproape de Iuliu Maniu, dar vorbim despre penetrația vieții. Hai să o facem, dar poate reparăm și Lujerului. Avem bani? Nu prea avem bani”, a subliniat Ionuț Ciurea.