Astăzi, AFI Cotroceni este unul dintre cele mai cunoscute locuri din București. Zilnic, zeci de mii de oameni îi trec pragul pentru cumpărături, restaurante, cinema, distracție sau pur și simplu pentru a petrece câteva ore într-unul dintre cele mai mari centre comerciale din România. Clădirea imensă de lângă Bulevardul Timișoara și strada General Vasile Milea pare să fi făcut dintotdeauna parte din peisajul Capitalei moderne. Istoria locului este însă mult mai veche și surprinzător de diferită. Înainte ca aici să existe magazine, restaurante, cinematografe și spații de agrement, terenul era ocupat de Uzina de Mașini Electrice București, cunoscută sub acronimul UMEB. Pe această platformă industrială se fabricau motoare electrice și generatoare, iar în perioada comunistă uzina era una dintre unitățile importante ale industriei electrotehnice românești. Transformarea de la fabrică la mall reprezintă, de fapt, o imagine foarte sugestivă a schimbărilor prin care a trecut Bucureștiul după 1990.

De la vechiul amplasament industrial la proiectul AFI

Povestea UMEB este legată de tradiția industriei electrotehnice bucureștene. Potrivit documentelor istorice ale companiei, pe amplasamentul respectiv a funcționat anterior o unitate industrială și militară asociată Arsenalului Armatei, iar în 1948 a fost înființată Fabrica de Mașini Electrice Dinamo. În 1961, aceasta a primit denumirea de Uzina de Mașini Electrice București, devenind cunoscută în întreaga țară prin inițialele UMEB.

Uzina producea motoare electrice, generatoare și grupuri electrogene, iar gama de fabricație s-a diversificat de-a lungul deceniilor. Ziarul Financiar relata că, înainte de Revoluție, la UMEB lucrau câteva mii de oameni și erau produse peste o mie de tipuri de motoare electrice. O parte importantă a producției era destinată exportului, inclusiv către piețe precum Italia, Germania, Finlanda și Spania.

Pentru Bucureștiul industrial al anilor '60, '70 și '80, UMEB nu era doar o fabrică oarecare. Era una dintre marile unități de producție ale orașului, cu hale, utilaje și o comunitate numeroasă de muncitori. În interiorul platformei se desfășura o activitate complet diferită de ceea ce vedem astăzi: zgomotul instalațiilor industriale și al utilajelor era parte din cotidianul zonei.

După 1989, însă, industria românească a intrat într-un amplu proces de restructurare. UMEB a trecut prin schimbări de proprietate și reorganizări, iar terenul pe care funcționa a devenit treptat mult mai valoros pentru dezvoltări imobiliare decât pentru producția industrială. În 2005, AFI Europe a cumpărat terenul fostei uzine pentru aproximativ 78,8 milioane de euro, pregătind una dintre cele mai importante transformări urbane din această parte a Bucureștiului.

Cum a apărut ideea unui mall uriaș la Cotroceni

La mijlocul anilor 2000, piața centrelor comerciale din București se afla într-o perioadă de expansiune rapidă. Mallurile deveniseră deja un fenomen urban, iar dezvoltatorii imobiliari căutau terenuri mari, bine conectate la infrastructura orașului. Fosta platformă UMEB avea exact avantajele necesare unui proiect de asemenea dimensiuni: suprafață mare, acces la artere importante și poziționare între centrul Capitalei și cartierele dens populate din vest.

AFI Europe a propus aici un proiect de amploare, care avea să poarte inițial numele de Cotroceni Park. Ideea nu era aceea a unui simplu centru comercial, ci a unui complex capabil să combine shoppingul cu divertismentul și serviciile. Investiția anunțată pentru proiect s-a ridicat la aproximativ 300 de milioane de euro, o sumă considerabilă pentru piața românească a perioadei.

Lucrările au avansat într-un ritm spectaculos. În vara anului 2009, când presa vizita șantierul, proiectul era deja într-o fază avansată, iar dezvoltatorul urmărea inaugurarea înainte de sfârșitul anului. Centrul comercial fusese conceput ca o construcție de mari dimensiuni, cu spații comerciale, restaurante și numeroase zone de divertisment.

Unul dintre elementele care au atras atenția încă din perioada construcției a fost amploarea arhitecturală a interiorului. Proiectul includea o cupolă spectaculoasă în zona food court, iar concepția generală urmărea să transforme centrul comercial într-o destinație de petrecere a timpului liber, nu doar într-un loc pentru cumpărături.

În acest fel, proiectul a schimbat și imaginea zonei. În locul unei platforme industriale închise, dominată de hale și activități de producție, a apărut un spațiu urban deschis publicului, conectat la principalele artere ale cartierului și foarte aproape de mijloacele de transport în comun.

29 octombrie 2009, ziua în care s-a deschis AFI Palace Cotroceni

AFI Palace Cotroceni, denumirea sub care centrul comercial a devenit cunoscut în primii ani, a fost inaugurat pe 29 octombrie 2009. La momentul deschiderii, era prezentat drept cel mai mare mall din România, iar inaugurarea a atras un număr impresionant de bucureșteni. Ziarul Financiar consemna ulterior că, în primul weekend, centrul comercial a ajuns la aproximativ 100.000 de vizitatori pe zi.

În ziua inaugurării, mallul avea o suprafață închiriabilă de aproximativ 76.000 de metri pătrați. Aproximativ 95% dintre spații erau deja închiriate, iar printre chiriași se numărau nume importante din retailul internațional. Inditex, de exemplu, aducea în centrul comercial branduri precum Zara, Pull&Bear, Stradivarius, Bershka, Oysho și Massimo Dutti.

AFI Palace Cotroceni s-a diferențiat încă de la început prin dimensiunea și diversitatea ofertei. Nu era doar un loc în care oamenii mergeau să cumpere haine sau produse pentru casă. În proiect fuseseră incluse restaurante, cinematografe și numeroase atracții pentru petrecerea timpului liber. Sursele din perioada inaugurării menționau inclusiv o pistă de karting, un patinoar, un perete de escaladă și un complex cinematografic cu 20 de săli, precum și primul cinematograf IMAX 3D din România.

Această combinație avea să devină una dintre principalele explicații pentru popularitatea mallului. AFI Cotroceni nu concura doar prin numărul de magazine, ci și prin ideea de destinație urbană în care cumpărăturile puteau fi combinate cu masa, filmul, sportul sau divertismentul.

Extinderea din 2017 și transformarea într-un pol comercial major

Succesul proiectului a determinat dezvoltatorul să continue investițiile. La aproape opt ani de la inaugurare, AFI Cotroceni a trecut printr-o nouă etapă importantă de extindere. În 2017, suprafața închiriabilă a centrului comercial a fost mărită cu aproximativ 6.500 de metri pătrați, până la circa 90.000 de metri pătrați.

Extinderea a permis intrarea unor magazine de dimensiuni foarte mari. Printre acestea s-au numărat magazinul Peek & Cloppenburg de 5.200 de metri pătrați și un magazin Zara de 4.000 de metri pătrați, prezentat la momentul respectiv drept cel mai mare Zara din regiunea Europei Centrale și de Est.

Impactul extinderii s-a văzut și în indicatorii comerciali. În 2017, vânzările retailerilor din AFI Cotroceni au ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de anul precedent, iar numărul mediu de vizitatori a urcat la aproximativ 51.000 pe zi.

În aceeași perioadă, AFI Cotroceni a devenit parte a unui proiect urban mai amplu. Pe terenul fostei platforme industriale au fost dezvoltate și clădirile de birouri AFI Park. Astfel, vechiul spațiu industrial s-a transformat într-un complex mixt, cu funcțiuni comerciale și de birouri. AFI Europe descria dezvoltarea din Cotroceni drept una dintre cele mai importante investiții ale sale în România.

Ce a mai rămas din vechea UMEB

Poate cel mai interesant aspect al istoriei AFI Cotroceni este contrastul dintre trecutul și prezentul terenului. În urmă cu câteva decenii, aici se produceau echipamente electrice și lucrau mii de oameni. Astăzi, același spațiu este traversat zilnic de zeci de mii de vizitatori.

Transformarea nu a însemnat însă dispariția completă a UMEB ca societate. În 2008, uzina a fost mutată într-un amplasament nou de pe Bulevardul Timișoara, iar activitatea de producție a continuat. Investiția pentru noua fabrică a fost estimată la 11,5 milioane de euro, astfel încât compania să-și poată păstra profilul industrial și după eliberarea terenului din Cotroceni.

În acest sens, istoria AFI Cotroceni nu este doar povestea dispariției unei fabrici și apariției unui mall. Este și povestea unei relocări industriale, a schimbării funcțiunii unui teren și a felului în care Bucureștiul a trecut de la marile platforme de producție ale epocii comuniste la economia bazată pe servicii, retail și clădiri de birouri.

AFI Cotroceni astăzi

În prezent, AFI Cotroceni este în continuare prezentat de dezvoltator drept cel mai mare și important centru comercial din București și unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Datele oficiale actuale indică o suprafață închiriabilă de aproximativ 86.500 de metri pătrați și aproape 50.000 de vizitatori pe zi. Centrul comercial se află pe Bulevardul General Paul Teodorescu nr. 4 și este la aproximativ zece minute de mers pe jos de o stație de metrou.

Dimensiunea actuală este rezultatul unei evoluții de aproape două decenii. De la proiectul Cotroceni Park anunțat în anii 2000 până la mallul inaugurat în 2009 și extins ulterior, AFI Cotroceni a devenit un reper al Bucureștiului contemporan. Valoarea sa economică a crescut, de asemenea, considerabil: în 2017, după extindere, centrul comercial era evaluat la aproximativ 501 milioane de euro, iar o evaluare publicată în 2023 indica o valoare de 543,8 milioane de euro.

Privit din prezent, este greu de imaginat că în locul galeriilor comerciale, al restaurantelor și al spațiilor de divertisment se întindea cândva una dintre marile platforme industriale ale Bucureștiului. Totuși, tocmai această schimbare face istoria AFI Cotroceni atât de reprezentativă pentru oraș.

Citește și: Istoria Sun Plaza, cel mai popular complex comercial din sudul Bucureștiului