Skip to main content

Focus

La 11 ani de la Colectiv, Bucureștiul încă nu are un centru pentru marii arși adulți. Guvernul promite unul, dar e la stadiul de „discuții”

La 11 ani de la Colectiv, Bucureștiul încă nu are un centru pentru marii arși adulți. Guvernul promite unul, dar e la stadiul de „discuții”

By Robert Vîrban

  • Articole
  • 31 OCT 26

La 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 65 de oameni, Capitala nu dispune încă de o unitate medicală specializată în tratarea pacienților cu arsuri severe, pe suprafețe mari ale corpului.

În incinta Spitalului „Grigore Alexandrescu” este în construcție un centru de mari arși dedicat copiilor. Dar atât. Prin urmare, în cazul unei tragedii, adulții ar fi transportați la Timișoara, Târgu Mureș (atunci când centrele vor fi deschise) sau în afara țării.

În acest context, programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu include promisiunea de a construi în București și un centru de mari arși destinat adulților.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, 29 octombrie, că speră ca demersurile pentru realizarea investiției să înceapă în 2027, însă proiectul nu are încă un amplasament confirmat, un buget sau un calendar clar de execuție.

Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților, declară pentru Bucuresti.ro că este mare nevoie de o unitate de acest gen care să conțină cel puțin 25 de paturi, însă susține că proiectul a fost trenat de autorități.

Ideea construirii unui centru de mari arși pentru adulți în București nu este nouă. Discuțiile pe această temă datează0 de aproximativ 15 ani.

Subiectul a fost readus în atenție de Alexandru Rogobete pe 18 octombrie 2025, în urma unei întâlniri cu vicepreședintele Băncii Mondiale, Antonella Bassani. La acel moment, Ministrul Sănătății anunța că autoritățile pregătesc o astfel de investiție.

„Totodată, am punctat necesitatea construirii unui nou Spital de Arși pentru Adulți în București, o investiție majoră pe care o pregătim în perioada următoare”, scria Rogobete într-o postare pe Facebook.

Trei luni mai târziu, pe 30 ianuarie, ministrul a revenit asupra subiectului și a anunțat că a fost identificat un teren în Sectorul 4 pe care ar putea fi construit centrul.

„Am avut deja discuții, atât cu reprezentanții Băncii Mondiale, cât și cu primarul Sectorului 4, care a și identificat un teren. Cel mai probabil, acesta va fi construit în Sectorul 4. Mai multe date despre viitorul proiect o să apară în a doua parte a anului, dar cu siguranță și în București este nevoie de un centru pentru arși grav”, declara atunci ministrul.

Ulterior, construirea centrului a fost inclusă și în programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu, care prevede pornirea unui nou proiect pentru o unitate destinată adulților. Deocamdată, însă, investiția nu a trecut de etapa discuțiilor preliminare.

Joi, 29 octombrie, cu o zi înainte de comemorarea victimelor de la Colectiv, Rogobete a readus subiectul în discuție, la predarea noului Centru de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei către Institutul „Marius Nasta”. Ministrul a vorbit despre o datorie față de victimele tragediei și a spus că speră ca demersurile pentru construirea centrului să înceapă anul viitor.

„În România există trei centre de arși grav: unul la Timișoara, unul la Târgu Mureș, care sunt finalizate, și cel din București, pentru copii. Dar în România mai este nevoie de un centru pentru arși grav în București și sper ca anul viitor să putem începe demersurile pentru acest mare proiect”, a declarat Rogobete.

Ministerul nu confirmă un proiect aprobat. ANDIS spune că nu se ocupă de investiție

Din octombrie 2025 până în octombrie 2026 mare lucru nu s-a făcut.

O recunosc chiar reprezentanții Ministerului Sănătății, într-un răspuns transmis către Bucuresti.ro. Aceștia susținut doar că au existat doar „discuții preliminare”, însă acestea nu s-au concretizat în vreun fel.

Totodată, ministerul nu a putut oferi date concrete despre niciun fel de element al investiției, cum ar fi amplasamentul, capacitatea centrului, valoarea, calendarul de realizare sau modalitatea de organizare și funcționare.

„În ceea ce privește proiectul privind realizarea unui Centru de Mari Arși pentru Adulți în București, vă comunicăm că, anterior schimbării Guvernului, au existat discuții preliminare referitoare la această investiție.

Ulterior, în contextul schimbării conducerii Ministerului Sănătății, al constrângerilor bugetare și al adoptării unor măsuri de limitare și diminuare a cheltuielilor publice, demersurile nu au avansat către o etapă concretă de pregătire sau implementare a investiției.

Având în vedere ca la acest moment este Guvern interimar, proiectul nu s-a concretizat prin adoptarea unor decizii privind implementarea sa, iar informațiile referitoare la amplasament, capacitatea unității, valoarea investiției, calendarul de realizare și modalitatea de organizare și funcționare nu pot fi confirmate ca elemente ale unui proiect aprobat”, a transmis Ministerul Sănătății pentru Bucuresti.ro.

Nici Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) nu a putut oferi vreun fel de informație, subliniind că nu gestionează un asemenea proiect.

„Construirea unui centru pentru mari arși (adulți) în București nu face parte din portofoliul de proiecte de investiții gestionate de ANDIS.

Prin urmare, Agenția nu are responsabilități privind pregătirea, coordonarea sau implementarea acestei investiții. Pentru obținerea informațiilor solicitate, vă recomandăm să vă adresați Ministerului Sănătății, în calitate de autoritate centrală cu atribuții în domeniul politicilor și investițiilor în infrastructura sanitară, precum și, după caz, Primăriei Sectorului 4 al Municipiului București, pentru aspectele care țin de eventualele demersuri ale autorității locale”, a precizat ANDIS pentru Bucuresti.ro.

Un proiect discutat de peste 15 ani, blocat înainte să înceapă

Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților, spune că ideea construirii unui centru de mari arși în București nu este nouă. Discuțiile au loc de mai bine de 15 ani și au fost reluate mai ales în perioadele în care spitalele nu mai aveau paturi pentru pacienții cu arsuri, iar aceștia erau trimiși în alte orașe, în funcție de locurile disponibile.

„Centrul de mari arși este o idee mai veche de 15 ani. De când știu eu, au existat discuții la Ministerul Sănătății, mai ales în momentele în care nu mai aveam paturi pentru pacienții cu arsuri și trebuia să-i trimitem prin toată țara, acolo unde găseam câte un loc, la Galați, la Brașov și în alte spitale. Este o discuție destul de veche”, explică Vasile Barbu pentru Bucuresti.ro.

Acesta amintește că a existat chiar un proiect pentru construirea unui astfel de centru. Dar lucrurile au luat altă turnură.

„A existat un proiect care prevedea construirea unui astfel de centru în curtea Spitalului Bagdasar-Arseni.

A venit însă domnul Arafat și, împreună cu primarul Sectorului 4, a schimbat destinația proiectului, transformându-l într-o unitate de primiri urgențe. Trebuie să recunosc că și de acest obiectiv aveam nevoie, dar cred că proiectul inițial a fost, într-o oarecare măsură, deturnat. Centrul de mari arși putea fi înființat încă de atunci”, spune Vasile Barbu.

De ce nu este suficientă o secție obișnuită de spital

În opinia președintelui Asociației Pacienților, o astfel de unitate trebuie să funcționeze în legătură cu mai multe specialități medicale și să aibă acces rapid la servicii care nu pot fi asigurate de o singură secție.

„Un centru de mari arși nu poate funcționa izolat, undeva departe de alte spitale. Are nevoie în apropiere de un centru universitar și de mai multe unități medicale cu specializări diferite. Un pacient cu arsuri poate avea numeroase complicații, în funcție de modul în care s-a produs accidentul. Arsura poate fi însoțită de o traumă fizică sau de alte leziuni. Este nevoie de pneumologie, în cazul arsurilor respiratorii, de traumatologie și de alte specialități medicale”, explică Vasile Barbu.

Sunt extrem de importante și condițiile de îngrijire, așa cum – din păcate –  a dovedit tragedia de la Colectiv, în urma căreia zeci de oameni și-au pierdut viața din cauza infecțiilor dobândite în spitale.

„Fiecare pacient trebuie să aibă propriul salon, dotat cu toate mijloacele necesare pentru igienizare, tratament, alimentație și îngrijire. Este vorba despre o îngrijire aparte, total diferită de cea din celelalte secții medicale. Pacientul este practic lipsit de apărare. De aceea trebuie luate toate măsurile, iar circuitul medical trebuie organizat astfel încât să-l protejeze aproape sută la sută. Până și aerul din încăpere trebuie să treacă prin filtre speciale”, spune președintele Asociației Pacienților.

Bucureștiul ar avea nevoie de cel puțin 25 de paturi

Vasile Barbu estimează că Bucureștiul ar avea nevoie de cel puțin 25 de paturi pentru pacienții cu arsuri, inclusiv pentru cazurile din sudul țării.

„Din analizele realizate atunci rezulta că aveam nevoie de minimum 25 de paturi numai pentru București, în condiții normale, pentru victimele incendiilor și ale accidentelor. Vorbim despre necesarul pentru cazurile obișnuite, fără să luăm în calcul situațiile excepționale. Un centru de mari arși trebuie să poată trata atât pacienți cu arsuri grave, cât și pacienți cu arsuri medii sau complicate”, spune Barbu.

Deputatul Emanuel Ungureanu, secretar al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, consideră că un astfel de centru este necesar în București, dar se îndoiește că proiectul va fi dus la capăt.

„Un centru de mari arși la București este o necesitate și o mare provocare care pare imposibil de îndeplinit sub conducerea unui ministru ca Rogobete, care din 27 de spitale finanțate prin PNRR, a reușit să rămână cu 20 dintre ele complet in aer.  Mai apoi, același Rogobete a spus că centrul de arși din Timișoara va fi gata în luna august, acum e sfârșit de octombrie și termenul de finalizare e in ceață. Singurul centru de arși care are șanse să fie finalizat până in primăvara anului viitor este centrul de mari arși pediatrici de la Spitalul Grigore Alexandrescu din București”, declarat Ungureanu pentru Bucuresti.ro.

Bucuresti.ro a încercat să ia legătura pentru a afla mai multe informații cu ministrul Alexandru Rogobete și cu președintele Comisiei de sănătate din Senat, Alexandru Rafila, însă până la publicarea materialului niciunul dintre ei nu a transmis un punct de vedere.

Evenimente viitoare