Nicușor și dosarul cu șină. Cât de digitalizate sunt primăriile din București

Foto simbol: Pexels

Articole
11 NOV 26

Nicușor este un cetățean din România care și-a cumpărat anul acesta o mașină nouă.

Pentru a o înregistra pe rolul fiscal, trebuie să se deplaseze la primărie.

Aici, trebuie să ia un bon de ordine, să aștepte la coadă, apoi să completeze o cerere și să depună dosarul cu documentele necesare.

Funcționarul preia actele, le verifică și le procesează.

Apoi Nicușor trebuie să revină pentru a afla dacă solicitarea a fost soluționată.

Dacă primăria ar fi fost digitalizată, Nicușor ar fi fost încă în pijamale, cu o cană de cafea încă fierbinte pe noptieră.

Ar fi putut depune actele online, folosind un laptop sau un telefon.

Doar că, pentru ca aceste operațiuni să fie realizate fără deplasări la ghișeu, primăria trebuie să aibă:

o interfață digitală accesibilă cetățenilor (front office),
fluxuri administrative interne digitalizate (back office).

Cele două componente ar fi permis procesarea electronică a solicitărilor.

Nicușor este, de fapt, un personaj colectiv. Reprezintă fiecare cetățean din România care s-a plimbat fie și cu o copie după certificatul de naștere între instituții.

Jurnaliștii Diana Oncioiu, Vlad Stoicescu și Edit Gyenge, cu sprijinul unei echipe restrânse și al unui colectiv de studenți, au vrut să afle cât de digitalizate sunt primăriile din România.

Ideea a luat forma unei Hărți interactive a Digitalizării, cu date concrete primite de la sute de primării din toată țara.

O primă ediție a fost lansată în 2025. Și îmbogățită, în 2026, cu date consistente.

Pentru a stabilit cât de digitalizate sunt administrațiile, jurnaliștii au creat un scor de la 0 la 10, calculat în funcție de serviciile online oferite cetățenilor, digitalizarea activității interne, soluțiile Smart City și eficiența utilizării serviciilor digitale.

Cum se calculează scorul

Scorul de digitalizare se calculează pe baza a patru componente, fiecare având o pondere diferită în nota finală de 0 la 10, astfel:

Front office (45%) – Reprezintă serviciile online oferite cetățenilor și cât de complexe sunt acestea (ex. doar plată de taxe și impozite sau și posibilitatea de a depune sesizări și a primi răspunsuri)
Back office (25%) – Arată cât de digitalizate sunt procesele interne și activitatea funcționarilor.
Smart City (10%) – Evaluează soluțiile tehnologice implementate pentru dezvoltarea orașului.
Eficiență (20%) – Măsoară cât de mult folosesc cetățenii serviciile digitale, prin accesarea site-ului și plata online a taxelor.

Solicitări au fost trimise către 618 primării. Doar 450 dintre acestea au răspuns.

Iar peste 70% dintre acestea pun cetățenii în postura lui Nicușor.

„La nivelul setului nostru de date documentare, în doar 8 primării din 618 acest proces complex este complet digitalizat.

În alte 160 de primării (care au implementat procese administrative virtuale mai complexe) el depinde de câte fluxuri interne a reușit să digitalizeze primăria și ce tipuri de servicii digitale oferă cetățeanului”, explică autorii proiectului.

Ce scor au primăriile din București

În București, doar primăriile sectoarelor 1, 2, 3 și 6 au răspuns solicitărilor.

În sectoarele 4 și 5, cele ale căror primării nu au oferit nicio informație despre digitalizare, trăiesc peste 623.00 de oameni.

Iar Sectorul 4 - deși susține încă din 2022 că are cea mai digitalizată administrație din țară - nu a dorit să răspundă solicitărilor echipei de proiect.

Scorul mediu pentru cele 4 primării evaluate din București este de 7,6/10.

Primăria Generală a Municipiului București nu are un scor atribuit și nu apare pe hartă, deoarece teritoriul Capitalei este împărțit între cele șase sectoare, fiecare cu propria primărie.

Din acest motiv, componentele calitative ale scorului nu pot fi corelate cu tiparul său de funcționare.

Sectorul 1

Sectorul 1, cu circa 264.000 de locuitori, a obținut un scor de 9,4/10, fiind încadrat în grupa „cel mai bine”. Are, de asemenea, și cel mai mare scor dintre cele 617 primării cu scor.

Cel mai bine stă la serviciile pentru cetățeni (10,0 / 10), cel mai slab la condițiile pentru digitalizare (2 / 4).

În perioada 2020 - iunie 2026, primăria a declarat cheltuieli de 11,7 milioane de lei pentru digitalizare, echivalentul a 44 de lei pe locuitor, față de media națională de 188 de lei.

Instituția a raportat contracte cu trei furnizori importanți, prezenți în cel puțin cinci dintre primăriile analizate:

Integrisoft Solutions,
Orange România,
Mida Soft Business.

Cifrele de folosire a serviciilor online au crescut de la an la an în Sectorul 1, de la 12.500 de utilizatori în 2022, până la aproape 70.000 în 2026.

În 2025, 43,4 din 100 de adulți au folosit metode de plată online pentru achitarea taxelor, impozitelor sau a altor obligații către instituțiile publice.

Sectorul 6

Sectorul 1 este urmat de Sectorul 6, cu aproape 400.000 de locuitori, care a obținut un scor de 9,2/10.

Cel mai bine stă la serviciile pentru cetățeni (10,0 / 10), iar cel mai slab la cheltuielile TIC pe locuitor (0,44 lei).

În perioada 2020 - iunie 2026, a declarat cheltuieli de 73,8 milioane de lei pentru digitalizare, echivalentul a 188 de lei pe locuitor, aceeași valoare cu media națională.

Totodată, primăria a încheiat contracte cu cinci furnizori importanți, care apar și în achizițiile a cel puțin cinci dintre primăriile analizate:

Integrisoft Solutions,
Dante International (eMAG),
Flax Computers,
Fanplace IT,
PC Garage.

Și în cazul Sectorului 6, cifrele de folosire a serviciilor online au crescut în perioada 2021-2026, de la aproape 13.000 de conturi active la peste 71.000.

În 2025, 47 din 100 de adulți au folosit metode de plată online pentru achitarea taxelor locale.

Sectorul 2

Sectorul 2, cu aproape 353.000 de locuitori, are un scor de 6,4/10, și este în categoria „peste medie”.

Cel mai bine stă la smart city (10,0 / 10), cel mai slab la cheltuielile TIC pe locuitor (0,18 lei).

În perioada 2020 - iunie 2026, a declarat cheltuieli de 122,3 milioane de lei pentru digitalizare, adică 347 de lei pe locuitor, peste media națională de 188 de lei.

Și Sectorul 2 are contracte cu furnizori importanți care se regăsesc și în achizițiile a cel puțin cinci dintre primăriile analizate, fiind vorba despre:

Dante International (eMAG),
Mindsoft IT Solutions,
CTCE Piatra Neamț.

Primăria nu a dat cifre despre folosirea serviciilor online, însă a transmis datele privind traficul de pe site din perioada iulie 2020 - iulie 2026:

vizitatori: peste 310.000
sesiuni: peste 625.000
vizualizări: peste 4.430.000

În 2025, 38 din 100 de adulți au folosit metode de plată online pentru achitarea taxelor locale.

Sectorul 3

Cel mai mic scor l-a obținut Sectorul 3, de 5,6/10, care are aproape 476.000 de locuitori.

Cel mai bine stă la smart city (10,0 / 10), cel mai slab la dispozitivele pe angajat (0,64).

Sectorul 3 a declarat cheltuieli de 31,7 milioane de lei pentru digitalizare în perioada 2020 - iunie 2026, echivalentul a 67 de lei pe locuitor, mult sub media națională de 188 de lei.

Primăria a declarat contracte cu doi furnizori importanți care se regăsesc și în achizițiile a cel puțin cinci dintre primăriile analizate:

Industrial Software,
Prosoft++.

Primăria Sectorului 3 nu a dat cifre despre folosirea serviciilor online.

Cele mai digitalizate județe din țară

Municipiul București se află pe locul 1 din 42 în topul național, fiind urmat de județele Cluj și Hunedoara.

Clujul a obținut un scor mediu de 5,6 / 10 pentru cele 10 primării evaluate din județ, în care locuiesc 76% dintre cei 747.392 de locuitori, astfel:

Cluj-Napoca – municipiu, 324.860 locuitori – 8,9/10
Dej – municipiu, 35.981 locuitori – 6,9/10
Turda – municipiu, 51.377 locuitori – 6,2/10
Gherla – municipiu, 21.677 locuitori – 5,9/10
Florești – comună, 58.010 locuitori – 5,3/10
Apahida – comună, 18.576 locuitori – 5,3/10
Baciu – comună, 15.330 locuitori – 5,1/10
Câmpia Turzii – municipiu, 25.468 locuitori – 4,9/10
Huedin – oraș, 8.972 locuitori – 4,1/10
Gilău – comună, 9.322 locuitori – 3,8/10

Pe locul al treilea se află Hunedoara, cu un scor mediu de 5 / 10 pentru cele 14 primării evaluate, în care locuiesc 77% din populația județului dintre cei 421.663 de locuitori, astfel: