La peste 200 de zile de la adoptarea ordonanței de urgență prin care autoritățile locale primesc mână liberă în privința interzicerii sălilor de jocuri de noroc, Capitala nu a luat încă o decizie în acest sens.

Consiliile locale ale Sectorului 3 și Sectorului 6 au adoptat hotărâri prin care cer Consiliului General interzicerea unor astfel de activități considerate extrem de nocive.

Bucuresti.ro a discutat cu consilierii generali Dragoș Radu (USR) și Diana Mardarovici (PNL) pentru a afla ce se întâmplă cu această inițiativă.

Guvernul a modificat, în februarie 2025, prin Ordonanța de urgență privind administrația publică, regulile pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Operatorii licențiați sunt acum obligați să obțină, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare emisă de primăria localității în care își desfășoară activitatea.

Cu alte cuvinte, executivul a lăsat la mâna autorităților locale posibilitatea interzicerii unor astfel de săli.

Și unele au uzat de acest drept de a decide.

Spre exemplu, pe 13 martie, Consiliul Local Slatina a adoptat o hotărâre prin care a interzis activitățile de jocuri de noroc și pariuri sportive în municipiu, cu excepția celor de tip loto organizate de Loteria Română, devenind astfel primul oraș din România care ia o decizie în acest sens. Ulterior, au fost adoptate decizii similare în Timișoara, dar și în județul Iași.

Două consilii locale din București, Sectorul 3 și Sectorul 6, au adoptat, pe 11 martie, respectiv 1 aprilie 2026, hotărâri prin care solicită Consiliului General interzicerea așa-numitelor „păcănele”.

De asemenea, USR a depus în acest sens un proiect de hotărâre în CGMB. Numai că cel care ar fi trebuit să pună inițiativa pe ordinea de zi, primarul general, Ciprian Ciucu, nu avea un punct clar de vedere clar în acest sens.

„Aici trebuie să avem o discuție și o dezbatere întreagă inclusiv în Consiliul General. (…) Va trebui să o avem în Consiliul General cu toți cei afectați, inclusiv reprezentanți ai persoanelor care au avut de suferit din cauza acestor practici”, spunea primarul general pe 27 februarie.

De asemenea, Ciucu a evocat atunci posibilitatea ca astfel de activități să fie permise doar în anumite zone, cum ar fi în Centrul Vechi.

„Trebuie să vedem, poate vrem să le localizăm doar în Centrul Vechi, nu știu, poate zic o prostie, dar vă dau doar un exemplu teoretic. Plus că trebuie să fie o discuție și cu sectoarele. Trebuie să vedem și câți bani aduc la buget și care ar fi impactul financiar”, a afirmat primarul general.

Un argument puternic în favoarea menținerii sălilor de „păcănele” este de natură economică.

Potrivit unei analize realizate de think tank-ul Frames, de la adoptarea OUG 7, numărul aparatelor cu autorizație valabilă a scăzut de la 35.533 (în martie 2026) la 19.723 (la 1 septembrie 2026).

Vorbim despre o scădere de 45%, în intervalul martie-septembrie. Și una de peste 70% față de nivelul din 2023.

Pentru aceeași perioadă (adică pentru anii 2023 - 2026), pierderea la bugetul de stat din dările percepute de pe urma acestor activități este estimată la aproape 400 de milioane de euro.

USR îi cere lui Ciprian Ciucu introducerea proiectului pe ordinea de zi

Totuși, există și reversul medaliei, în condițiile în care flagelul dependenței de „păcănele” a ajuns să afecteze pături tot mai largi ale societății, inclusiv elevi.

Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Studii în Idei Politice, 1 din 4 liceeni (22,4%) din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc. Aproape un sfert dintre cei care au zis că au jucat deja (23,85%) afirmă că au început să joace înainte de a avea 14 ani.

Contactat de Bucuresti.ro, consilierul general Dragoș Radu (USR) a declarat că primarul general, Ciprian Ciucu, ar trebui să introducă pe ordinea de zi proiectul de interzicere a „păcănelelor” în București, mai ales că inițiativa are sprijin inclusiv din interiorul altor formațiuni.

„Sunt familii destrămate din cauza acestui fenomen.

În același timp, prezența fizică a acestor jucători, dacă îi putem numi așa, îi afectează pentru că îi atrage în fiecare zi în aceeași capcană. În primul rând, mă aștept ca primarul să ia în calcul acest proiect și să îl introducă pe ordinea de zi.

Până la urmă, stabilirea ordinii de zi se face de către primar. Proiectul a fost depus din nou în luna martie și ne așteptăm să susțină acest proiect.

De asemenea, așa cum alți colegi de la celelalte partide au susținut acest proiect, atât în cadrul Sectorului 3, cât și în Sectorul 6, unde deja au fost adoptate proiecte locale prin care se cere Consiliului General să interzică desfășurarea activităților de jocuri de noroc pe teritoriul acestora, ne așteptăm ca și cei din Consiliul General să facă același lucru.

Mai avem și alte orașe mari care au decis deja acest lucru și nu au decis doar cu voturile USR. Au fost votate atât de consilierii PNL, cât și de cei PSD și AUR, chiar și de primari”, a declarat Dragoș Radu pentru Bucuresti.ro.

Interzicerea „păcănelelor” la parterele blocurilor ar putea fi o variantă

Totuși, nu e clar dacă proiectul ar întruni majoritatea simplă necesară adoptării, în condițiile în care nici PNL nu a adoptat o decizie în interiorul partidului.

O variantă discutată de liberali, spune consiliera Diana Mardarovici, ar fi interzicerea „păcănelelor” la parter de bloc, fiind în continuare permisă activitatea marilor cazinouri.

„Discuția pe care am avut-o este despre limitarea lor la parterul blocurilor și așa mai departe.

Poate fi vorba despre crearea unei zone specifice sau despre alte variante de acest gen. Dacă mă întrebați pe mine, cred că accesibilitatea lor este o problemă și cred că, da, trebuie să le scoatem de la toate parterurile”, a declarat consiliera generală Diana Mardarovici (PNL) pentru Bucuresti.ro.

Totodată, Mardarovici propune și limitarea reclamelor stradale pentru jocurile de noroc. O inițiativă similară are și USR, inițiată încă din anul 2025, care însă nu a ajuns la votul final al consilierilor generali.

„Trebuie să ne gândim cum reglementăm lucrurile.

Pentru că, vă spun sincer, pe mine mă îngrijorează foarte mult și următorul fenomen: cei care au o adicție se vor muta în online, se vor muta pe platforme care nu plătesc impozite în România, iar costurile, în momentul în care persoana respectivă ajunge la administrația publică locală, le vom suporta noi, contribuabilii”, a declarat Diana Mardarovici.

De asemenea, am solicitat un punct de vedere și din partea PSD, însă până la ora publicării materialului nu am primit un răspuns. Bucuresti.ro va continua să monitorizeze această inițiativă și vă va ține la curent cu eventuale evoluții.