Piața Obor este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative locuri din București, un spațiu care a fost martorul evoluției orașului de la o mică așezare negustorească la o capitală modernă. De mai bine de două secole, acest loc a fost inima comerțului bucureștean, un punct de întâlnire între producători, cumpărători, vânzători și curioși, dar și un loc încărcat de istorie, tradiții și chiar de legende sumbre. În timp ce astăzi Oborul este sinonim cu o piață plină de viață, unde oamenii vin să cumpere fructe, legume, brânzeturi și preparate tradiționale, în trecut acest spațiu a avut o cu totul altă semnificație, de la târg de vite până la loc de execuții publice.

De la Târgul de Vite la Târgul de Afară

Primele mențiuni ale acestui loc datează din secolul al XVIII-lea, când piața era cunoscută sub numele de Târgul de Vite sau pur și simplu Oborul, și se afla în zona Batiștei, acolo unde astăzi se întind străzile Nicolae Filipescu și Dianei. 

Pe atunci, aici se vindeau vite, iar animalele erau sacrificate și tranșate direct pe loc, pentru a fi livrate măcelarilor din oraș. Însă, în 1786, domnitorul Nicolae Mavrogheni a decis, printr-un zapis domnesc, mutarea pieței într-o altă zonă, departe de centrul Bucureștiului. 

Rațiunea era una cât se poate de practică: sacrificarea animalelor în interiorul orașului putea provoca epidemii și îmbolnăviri.

Astfel, noul amplasament a primit numele de Târgul de Afară, fiind situat în afara orașului de atunci. Interesant este faptul că, pe măsură ce Bucureștiul s-a extins, târgul a fost împins din ce în ce mai departe spre margine, urmând ritmul de creștere al capitalei. 

La începutul secolului al XIX-lea, Târgul de Afară se afla în apropierea Bisericii Olari, dovadă fiind chiar denumirile străzilor din jur: Olari, Călușei, Vaselor, Brașovului, Făinari — toate purtând ecoul meșteșugurilor și al negustoriei specifice locului.

Când Oborul a devenit inima Mahalalei Moșilor

În jurul anului 1830, în urma Regulamentului Organic, piața a fost mutată în zona actuală, devenind Piața Mahalalei Moșilor, nume care avea să rămână strâns legat de istoria orașului. 

n acea perioadă, piața era delimitată de Șoseaua Pantelimon, Colentina, și terenurile deținute de Ion Heliade Rădulescu, un pasionat de horticultură care cultiva viță de vie în acea zonă, fapt ce a inspirat și numele străzii Heliade între Vii.

La sudul pieței se afla ceea ce bucureștenii numeau „gura Moșilor”, un spațiu viu și gălăgios, plin de cârciumi, simigerii, brutării și iaurgerii.

Aici mirosea a covrigi calzi presărați cu semințe, iar oamenii se răcoreau cu iaurt rece și untos în zilele toride de vară. Atmosfera era deopotrivă veselă și pitorească, iar târgul devenise centrul comerțului popular bucureștean.

Originea numelui Moșilor și ecourile unei bătălii sângeroase

Puțini știu că numele „Moși” are o origine legendară și dramatică. În anul 1632, pe aceste locuri s-a dat o luptă crâncenă între Matei Basarab și Radu Ilieș, domn venit din Moldova pentru a-i contesta tronul. Bătălia a durat două zile și s-a soldat cu numeroase victime. 

În memoria celor căzuți, Matei Basarab a hotărât ca în fiecare an să se țină aici slujbe de pomenire. De la aceste ritualuri religioase de pomenire a morților, numele locului a devenit „Moșii”, derivat din sărbătoarea creștină dedicată strămoșilor.

Pe măsură ce târgul a crescut, denumirile s-au contopit, iar locul a devenit cunoscut sub numele de Târgul Moșilor, un nume care a rămas până astăzi sinonim cu tradiția și comerțul popular.

Citește și: Unde găsești cele mai bune piețe de legume de toamnă în București

Locul de spânzurătoare al Bucureștilor

Deși astăzi Piața Obor este un loc plin de culoare și energie, în secolele trecute ea a avut o latură întunecată. În secolul al XVIII-lea, în zilele de târg — miercurea și sâmbăta — aici aveau loc execuții publice. 

Infractorii condamnați la moarte erau „dați prin târg”, purtând la gât actul de condamnare și strigând „Iertați-mă, fraților!”, la care mulțimea răspundea „Iertat să fii!”. 

Spânzurătoarea din Târgul Moșilor a rămas activă până în 1823, când domnitorul Grigore Ghica a interzis execuțiile publice. Totuși, structura de lemn a fost demontată abia în 1870, după mai bine de un secol de existență.

În 1877, negustorii din zonă au ridicat o cruce memorială — „Crucea Negustorilor” — și au săpat un puț, în încercarea de a sfinți locul care fusese martor la atâtea execuții. 

Crucea există și astăzi, amplasată în fața Primăriei Sectorului 2, fiind una dintre cele mai vechi mărturii ale istoriei sângeroase a locului.

De la târg de vite la târg modern

Pe măsură ce Bucureștiul s-a dezvoltat, Oborul a început să își schimbe treptat înfățișarea. În prima jumătate a secolului XX, locul unde altădată se vindeau vite s-a transformat într-o piață diversă, unde bucureștenii puteau găsi aproape orice: de la jucării și ceramică, până la restaurante, circuri ambulante, fotografi la minut, berării și ateliere de olari, lingurari sau țuicari. Oborul devenise un adevărat spectacol al vieții urbane, o scenă a culorii și a vitalității capitalei.

În anii ’20, piața a trecut printr-un proces de modernizare profundă. Ea a fost transformată într-un târg de mostre și expoziție anuală, după modelul celor din marile orașe europene. Această schimbare a fost privită cu nostalgie de unii țărani și negustori tradiționali, care spuneau că farmecul vechiului Obor a dispărut. Cu toate acestea, noua piață a devenit și mai populară, consolidându-și statutul de cel mai important târg al Bucureștiului.

Moștenirea negustorească a Bucureștilor

Deși trecerea timpului și modernizarea orașului au schimbat radical peisajul, spiritul Oborului nu s-a stins. Multe dintre vechile artere comerciale, precum Calea Moșilor, au fost afectate de lucrările de sistematizare, iar o parte a vechilor prăvălii și clădiri istorice au dispărut. 

Totuși, străzi precum Vaselor, Călușei, Episcopul Radu sau Făinari păstrează încă urmele vremurilor de altădată. Casele vechilor negustori, cu fațade elegante și detalii arhitecturale de epocă, stau astăzi mărturie pentru un București care trăia din comerț și din iscusința meșteșugarilor săi.

Piața Obor astăzi

Astăzi, Piața Obor continuă să fie unul dintre cele mai vii locuri ale Bucureștiului. De la legumele aduse din satele din jur, la micii și berea de la faimosul grătar de lângă hală, Oborul rămâne un simbol al autenticității românești. 

Este locul unde tradiția, istoria și spiritul popular se întâlnesc, transformând o simplă piață într-un reper cultural și emoțional pentru bucureșteni. De la Târgul de Afară și locul spânzurătorii, până la o piață plină de viață și culoare, Oborul a parcurs un drum lung și plin de întâmplări. 

Fiecare colț al său poartă ecoul unei istorii vechi de peste două sute de ani, o poveste despre negoț, despre oameni și despre supraviețuirea spiritului bucureștean în fața timpului.

Citește și: Piețele cele mai ieftine din București