Piața imobiliară din România a încetinit în 2025, după un an 2024 mai dinamic, însă interesul pentru locuințe a rămas ridicat în anumite zone-cheie. Datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), analizate de Economica.net, arată că numărul total de apartamente vândute la nivel național a scăzut cu aproximativ 5% față de anul precedent, ajungând la aproape 160.000 de unități tranzacționate. Chiar și în acest context de temperare a pieței, Bucureștiul a continuat să fie principalul pol de atracție, iar un sector a ieșit clar în evidență.

Un sector, lider detașat al tranzacțiilor din Capitală

În perioada mai–decembrie 2025, în București s-au vândut aproximativ 30.000 de apartamente, potrivit datelor ANCPI. Dintre cele șase sectoare ale Capitalei, Sectorul 3 a dominat clar piața, cu 7.555 de tranzacții cu unități individuale. Practic, aproape un sfert din toate apartamentele vândute în București au fost cumpărate în acest sector.

Performanța Sectorului 3 este cu atât mai relevantă cu cât vine într-un an marcat de incertitudini, costuri mai mari pentru locuințele noi și o prudență crescută din partea cumpărătorilor. În lunile de vară, iulie și august, când creșterea TVA la locuințele noi a influențat comportamentul pieței, Sectorul 3 a înregistrat peste 1.300 de tranzacții lunar, confirmând interesul constant pentru această zonă.

Pe locurile următoare s-au situat Sectorul 1 și Sectorul 6, cu peste 5.800, respectiv aproape 5.700 de apartamente vândute. La polul opus, Sectorul 5 a avut cele mai puține tranzacții, cu 3.024 de unități individuale parafate în intervalul analizat. Diferențele dintre sectoare reflectă atât oferta disponibilă, cât și preferințele cumpărătorilor pentru infrastructură, acces la transport și facilități urbane.

Decembrie 2025, cea mai slabă lună de final de an din ultimii cinci ani

La nivel național, decembrie 2025 a fost cea mai slabă lună decembrie din ultimii cinci ani din punctul de vedere al numărului de tranzacții. Au fost vândute doar 13.870 de unități individuale, mult sub nivelul atins în decembrie 2021, considerată cea mai bună lună de final de an, cu peste 18.300 de apartamente tranzacționate.

Această scădere indică o prudență mai mare a cumpărătorilor, influențată de factori precum costurile de finanțare, inflația și schimbările fiscale. Totuși, faptul că nivelul din 2025 a rămas ușor peste cel din 2023 arată că piața nu a intrat într-un blocaj, ci mai degrabă într-o fază de ajustare.

Cum arată vânzările în marile orașe din țară

Dincolo de București, ANCPI a publicat din mai 2025 date defalcate și pentru orașele reședință de județ, oferind o imagine mai clară asupra pieței imobiliare din marile centre urbane. După Capitală, Timișoara s-a clasat pe locul al doilea la nivel național, cu peste 4.100 de locuințe vândute în perioada analizată.

Brașovul și Iașiul urmează îndeaproape, cu aproximativ 3.800, respectiv 3.750 de tranzacții, în timp ce Cluj-Napoca și Constanța completează topul celor mai active piețe imobiliare din afara Bucureștiului. Aceste orașe continuă să atragă cumpărători datorită dezvoltării economice, proiectelor rezidențiale noi și cererii constante din partea celor care se mută pentru muncă sau studii.

În orașele de dimensiuni medii, precum Galați, Târgu Mureș, Oradea sau Bacău, numărul tranzacțiilor a fost mai redus, dar relativ stabil, semn că piața imobiliară locală se menține funcțională, chiar și într-un context economic mai prudent.

Ai putea fi interesat și de:

Înainte de sectoare, Bucureștiul era împărțit în plăși. Ce alte subdiviziuni a mai avut

Ce fel de om ești în funcție de sectorul în care locuiești

O piață în frânare, dar nu în blocaj

Datele din 2025 conturează imaginea unei piețe imobiliare care a încetinit, dar care continuă să funcționeze, în special în zonele cu cerere constantă. Sectorul 3 din București rămâne un punct de referință, demonstrând că, chiar și într-un an de declin, anumite zone pot performa peste medie.

Evoluția din 2025 sugerează că interesul pentru apartamente nu a dispărut, ci s-a adaptat noilor condiții economice, iar diferențele dintre sectoare și orașe devin tot mai vizibile pe măsură ce cumpărătorii își aleg mai atent investițiile.