Odată cu intrarea STB în insolvență, pe 8 septembrie, s-a oprit și calculul penalităților pe care compania le datorează Electroputere VFU Pașcani în disputa privind achiziția celor 40 de tramvaie. Informația apare într-un răspuns transmis Bucuresti.ro și semnat de administratorul judiciar al STB, Remus Borza.

Electroputere VFU Pașcani, companie controlată de grupul patronat de Gruia Stoica, are termen până pe 23 octombrie să își înscrie în tabelul creditorilor suma pe care o are de recuperat de la STB.

Potrivit calculelor Bucuresti.ro, până la intrarea în insolvență, valoarea totală a creanței acumulate de Electroputere VFU Pașcani împotriva STB ajunsese la aproximativ 1,005 miliarde de lei, echivalentul a 190,3 milioane de euro.

STB a lansat în septembrie 2019, în mandatul Gabrielei Firea, o licitație pentru cumpărarea a 40 de tramvaie de 18 metri lungime, cu posibilitatea suplimentării contractului cu încă 60 de unități. Scopul declarat era înlocuirea tramvaielor Tatra T4R, fabricate în anii '70.

La licitație au depus oferte două asocieri: Electroputere VFU Pașcani – Reloc Craiova, ambele companii din Grupul Grampet controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, și Astra Vagoane – CRRC Qingdao.

Câștigătoare a fost desemnată asocierea din grupul Grampet. Problema era că niciuna dintre cele două firme nu produsese până atunci un tramvai. VFU Pașcani modernizase, la acel moment, 17 tramvaie: 16 tramvaie GT4 Armonia pentru Timișoara și un tramvai GT4 M pentru Iași.

Cum a fost modificată condiția privind experiența

În licitațiile organizate anterior de STB pentru cumpărarea de tramvaie și alte mijloace de transport fuseseră impuse condiții mai stricte privind experiența producătorilor și existența unei serii de fabricație pentru vehiculul ofertat.

De această dată, cerințele au fost mai permisive. STB a cerut participanților să dovedească faptul că au livrat sau furnizat, în ultimii cinci ani, cel puțin 20 de „vagoane” și să prezinte licența unui tramvai omologat.

Ulterior, unul dintre ofertanți a cerut ca experiența să poată fi dovedită și prin contracte de „modernizare/reconstrucție”. STB a emis o erată și a modificat documentația. Experiența putea fi demonstrată astfel și prin livrarea unor vagoane „modernizate sau reconstruite”.

Chiar și după această modificare, firmele din grupul Grampet aveau, din datele disponibile, doar 17 tramvaie modernizate sau reconstruite. O posibilă explicație pentru îndeplinirea cerinței privind cele 20 de „vagoane” este interpretarea termenului în sens larg, astfel încât să fie incluse și vagoanele de tren. Rămânea însă o altă întrebare: ce licență de tramvai a prezentat VFU Pașcani pentru a îndeplini condiția din documentație?

Tramvaiele rusești care urmau să ajungă la București

Un indiciu a apărut după ce Feliks Vinokour, proprietarul companiei ruse PK Transportnye Sistemy, a vorbit public despre tramvaiele produse de compania sa și despre livrarea acestora la București.

„Când am lansat tramvaie, ni s-a spus că nimeni nu le va cumpăra de la tine, poate doar Moscova și Sankt Petersburg. Dar acum există deja 350 de mașini Vityaz în funcțiune la Moscova, tramvaiele noastre sunt exportate în Daugavpils și București. Regiunile rusești nu rămân în urmă – de exemplu, Ulan-Ude a achiziționat 15 tramvaie mai mici Leu”, afirma Vinokour, citat de Business Vector.

Din portofoliul PK Transportnye Sistemy, modelele Bogatyr și Bogatyr-M par să fie cele mai apropiate de cerințele licitației. Ambele au o lungime de aproximativ 19 metri, în timp ce documentația STB permitea tramvaie cu lungimea cuprinsă între 17 și 21 de metri.

Pentru circulația pe rețeaua din București ar fi fost însă necesare modificări, inclusiv în ceea ce privește ecartamentul.

PK Transportnye Sistemy a fost înființată în 2013 de foști membri ai departamentului de proiectare al producătorului rus UKVZ. Compania are în portofoliu opt tipuri de tramvaie, un troleibuz și un autobuz electric. Printre livrările companiei se numără 350 de tramvaie Vityaz-M pentru Moscova și 40 de tramvaie Bogatyr pentru Sankt Petersburg.

Compania are unități de producție la Sankt Petersburg și Tver. În ianuarie 2018, uzina din Tver a fost vizitată și de Vladimir Putin, care s-a întâlnit atunci cu Feliks Vinokour.

Nicușor Dan a anulat licitația

La 31 decembrie 2020, după schimbarea administrației Capitalei, directorul general al STB de la acel moment, Mihai Petcu, a anulat procedura de achiziție, la solicitarea primarului general Nicușor Dan.

Actualul președinte al României susținea că tramvaiele de 18 metri erau utile doar pe câteva trasee secundare și că prețul unui astfel de vehicul era apropiat de cel al unui tramvai de 27–36 de metri.

Nicușor Dan invoca și diferențele privind durata de viață și garanția. Potrivit explicațiilor sale, tramvaiele de 18 metri aveau o durată de viață de 17 ani și o garanție de doar 2 ani, în timp ce tramvaiele cumpărate de la Astra Vagoane Călători beneficiau de o garanție de 5 ani.

„STB l-a contractat fără să aibă buget pentru el. Bugetul ar fi urmat să vină de la municipalitate. Între timp, în aceeași perioadă, a fost un control al Curții de Conturi care a spus că tipul acesta, ca o entitate să facă achiziții pe banii alteia, nu este permis. Și atunci nu am putut să semnăm.

O spunem și direct, din punct de vedere economic, nu este un contract viabil, pentru că acelea sunt tramvaie de 18 metri care costă aproape cât costă acestea de 36 de metri. Din această complicație juridică, o să se pronunțe instanțele până la urmă.

Nimeni nu poate obliga Consiliul General să aloce bani pentru o licitație pe care a făcut-o STB-ul. Deci, până la urmă, posibil să ajungem la niște despăgubiri de ordinul câtorva milioane de lei pentru că nu se poate onora acest contract”, explica Nicușor Dan în martie 2022.

O altă problemă invocată ulterior a fost legătura cu producătorul rus de la care proveneau componentele și licența de tramvai. În septembrie 2022, Nicușor Dan a sesizat Direcția Națională Anticorupție și a invocat inclusiv acest aspect.

„Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. Situația de fapt este agravată și de faptul că VFU Pașcani a introdus în instanță o cerere de penalități în valoare de 1% pe zi din valoarea contractului până la încheierea contractului cu STB”, declara atunci Nicușor Dan.

27 milioane de lei, primele penalități

Anularea licitației a fost contestată de firmele din grupul Grampet la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. CNSC a admis contestația. STB a atacat decizia la Curtea de Apel București și a cerut menținerea anulării procedurii, însă instanța a respins acțiunea operatorului municipal.

Ulterior, firmele lui Gruia Stoica au cerut executarea silită a STB pentru continuarea procedurii de achiziție. Cererea a fost admisă la 17 februarie 2022, cu doar câteva zile înainte de invazia Rusiei în Ucraina. STB a refuzat în continuare să semneze contractul, iar litigiile au continuat.

Pe 7 noiembrie 2024, Judecătoria Sectorului 1 a obligat STB să plătească penalități de 27,4 milioane de lei pentru perioada 12 decembrie 2023 – 12 martie 2024, la solicitarea Electroputere VFU Pașcani, firma care conducea asocierea.

Suma înseamnă aproximativ 300.000 de lei, adică 60.000 de euro, pentru fiecare zi de întârziere. STB a făcut apel la Tribunalul București, însă instanța a menținut decizia de la fond.

Insolvența STB oprește calculul penalităților

Între timp, firmele din asociere au deschis un nou litigiu. În acest caz, Judecătoria Sectorului 1 a decis definitiv obligarea STB la plata unor penalități de 0,5% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere. Raportat la valoarea contractului, penalitatea ajunge la 1,52 milioane de lei pe zi, aproximativ 300.000 de euro. Situația s-a schimbat însă odată cu intrarea STB în insolvență, pe 8 septembrie.

Potrivit unui răspuns transmis Bucuresti.ro și semnat de administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, calculul penalităților datorate Electroputere VFU Pașcani a fost oprit la data deschiderii procedurii de insolvență. Cu alte cuvinte, suma nu mai crește de la o zi la alta după 8 septembrie.

„Prin încheierea pronunțată la data de 08.09.2026 în dosarul nr. 35186/3/2026, Secția a VII-a Civilă a Tribunalului București a admis cererea debitoarei Societatea de Transport București STB S.A. și a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva acesteia.

Creditorul Electroputere VFU Pașcani are dreptul de a se înscrie în tabelul de creanțe cu penalitățile contractuale datorate până la data deschiderii procedurii insolvenței. Din momentul deschiderii procedurii insolvenței, calculul acestor penalități se oprește, potrivit art. 80 alin. (1) din Legea nr. 85/2014”, a transmis STB pentru Bucuresti.ro.

Electroputere VFU Pașcani trebuie acum să își înscrie creanța în tabelul creditorilor STB. Termenul stabilit pentru depunerea declarațiilor de creanță este 23 octombrie.

Potrivit calculelor realizate de Bucuresti.ro, până la intrarea în insolvență, valoarea totală a creanței acumulate de Electroputere VFU Pașcani în baza penalităților ajunsese la aproximativ 1,005 miliarde de lei, echivalentul a circa 190,3 milioane de euro.

Suma include penalitățile stabilite prin hotărârile instanțelor și acumulate până la 8 septembrie.

Bucuresti.ro a solicitat un punct de vedere și grupului Grampet, însă, până la publicarea acestui material, nu am primit un răspuns.

În luna iulie, reprezentanții Grampet au transmis, într-un comunicat de presă, că sunt dispuși să renunțe la 90% din creanța acumulată în urma litigiului cu STB.

„Pentru a face posibilă realizarea acestui proiect strategic, GRAMPET Group este dispus să renunțe la 90% din creanța acumulată până la data încheierii unui acord, care în prezent a ajuns la valoarea de aproximativ 200 de milioane de euro, cu condiția identificării unei soluții care să permită demararea contractului și gestionarea sustenabilă a obligațiilor financiare ale STB, cu implicarea tuturor creditorilor relevanți”, a transmis Grampet.