Primăria Capitalei pregătește un concurs internațional de soluții pentru reorganizarea bulevardelor Magheru și Nicolae Bălcescu. Planul este ca acestea să fie transformate din rută de traversare a orașului în destinații în sine, cu magazine, terase, restaurante, hoteluri și spații publice în care oamenii să-și petreacă timpul.

Marele avantaj? În teorie, concursul de soluții ar urma să genereze un proiect de calitate. Marele dezavantaj? Durata mai mare de realizare. Prin urmare, conform calendarului anunțat de Ciprian Ciucu, primele lucrări vor începe aici abia în primăvara anului 2029.

Ideea primarului general este ca până la finalizarea bulevardului Magheru să fie gata și unele dintre cele 10 drumuri radiale, care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit.  

Bulevardul Magheru și Nicolae Bălcescu ar putea trece printr-una dintre cele mai importante transformări din ultimii ani. Primăria Capitalei vrea să schimbe felul în care este folosită zona dintre Piața Romană și Piața Universității: mai puțin ca un culoar prin care mașinile traversează Bucureștiul și mai mult ca un loc în care oamenii vin să se plimbe, să facă cumpărături, să meargă la teatru, să ia masa sau să petreacă timp în oraș.

„Nu vreau un proiect modest, o simplă intervenție marginală. Trebuie să regândim întregul bulevard, astfel încât să punem în valoare ansamblul urban”, a declarat Ciprian Ciucu, miercuri, 21 octombrie, la sediul Ordinului Arhitecților din România (OAR), unde a fost lansată consultarea publică pentru viitoarea amenajare.

Planul vizează bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu, precum și spațiile publice din jur. Primăria Capitalei pregătește un concurs internațional de soluții, în parteneriat cu OAR, prin care va fi aleasă propunerea de amenajare. Forma concretă a bulevardului nu este încă stabilită. Lățimea trotuarelor, amplasarea arborilor și reorganizarea circulației vor trebui să rezulte din proiectele prezentate de arhitecți.

Miza este însă mai amplă decât refacerea trotuarelor sau plantarea unor copaci. Ideea lui Ciucu este ca transformarea spațiului public să atragă investiții private, să încurajeze renovarea clădirilor și să redea centrului o parte din atractivitatea pierdută în ultimele decenii.

Ciprian Ciucu a prezentat planurile Primăriei Capitalei pentru reorganizarea bulevardelor Magheru și Nicolae Bălcescu, în cadrul unei conferințe organizate la sediul Ordinului Arhitecților din România. Foto: Bucuresti.ro

Concurs internațional de soluții, în locul unui proiect ales doar după preț

Primăria Capitalei și Ordinul Arhitecților din România pregătesc un concurs internațional de soluții pentru zona dintre Piața Romană și Piața Universității. Procedura ar trebui să permită compararea mai multor proiecte și alegerea celui care răspunde cel mai bine nevoilor zonei.

Daniela Calciu, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, a explicat că procedura permite urmărirea calității proiectului de la pregătirea temei până la implementare și folosirea spațiilor amenajate.

„Din experiența mea de arhitect și urbanist, acumulată de-a lungul unei cariere profesionale internaționale, concursul de soluții este singura procedură de achiziție publică prin care putem planifica și urmări calitatea pe tot parcursul procesului, de la decizia publică până la implementare și la utilizarea spațiilor rezultate”, a explicat Daniela Calciu.

Înainte de lansarea concursului trebuie însă pregătită tema de proiectare, documentul care va stabili ce probleme trebuie rezolvate și ce condiții trebuie să respecte participanții.

Potrivit arhitectului-șef al Capitalei, Matei Damian, pregătirea proiectului presupune clarificarea situației juridice, cadastrale și tehnice a terenurilor, astfel încât soluția câștigătoare să poată fi pusă efectiv în practică.

„Toate proiectele care au succes pornesc cu dreptul. Iar pentru a începe cu dreptul orice proiect de anvergură, trebuie să ai situația juridică, cadastrală și tehnică foarte bine clarificată încă de la bun început.

Ne-am hotărât să dăm un semnal tuturor cetățenilor, agenților economici și proprietarilor din zonă că ne facem partea noastră de responsabilitate. Fiind vorba despre domeniul public, este atribuția noastră, a Primăriei, să investim în regenerarea urbană a acestei zone”, a explicat Damian.

Toader Popescu, reprezentant al organizatorilor concursului din partea OAR, a prezentat patru obiective preliminare:

·       creșterea atractivității zonei pentru public;

·       optimizarea mobilității;

·       creșterea calității urbanistice și peisagistice a spațiilor publice;

·       creșterea calității vieții și crearea unui mediu urban rezilient.

Aceste direcții nu reprezintă încă soluția finală. Ele urmează să fie verificate și completate prin studii și consultări, înainte de a fi incluse în tema de proiectare.

„Pe de o parte, există viziunea administrației, prezentată aici de domnul primar. Aceasta nu poate fi însă aplicată în mod absolut, fără să țină cont de alte interese legitime și de constrângeri obiective. O parte dintre aceste cerințe vin dinspre comunitate și dinspre actorii relevanți ai zonei: locuitori, agenți economici, organizații neguvernamentale, profesioniști și alții care urmează să fie consultați în perioada următoare. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de caracteristicile obiective ale zonei, de specificul și de valorile sale”, a explicat Toader Popescu.

Chestionar pentru bucureșteni: ce probleme trebuie rezolvate pe Magheru

Miercuri, 21 octombrie, a fost lansată și consultarea publică pentru viitoarea amenajare. Bucureștenii pot completa un chestionar online în perioada 21 octombrie – 21 noiembrie 2026.

Scopul este identificarea modului în care este folosită zona în prezent, a elementelor pe care oamenii le consideră valoroase și a problemelor pe care le întâmpină. Răspunsurile vor contribui la elaborarea temei de proiectare, alături de studiile tehnice și de discuțiile cu actorii interesați.

Chestionarul a fost publicat pe site-ul Ordinului Arhitecților din România. În paralel, organizatorii vor avea mese rotunde cu reprezentanți ai profesiei, ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de proprietari. Procesul se va încheia cu o dezbatere publică deschisă, în cadrul căreia vor fi prezentate concluziile consultărilor.

„Tema trebuie fundamentată pe voința și opiniile cetățenilor. De aceea suntem astăzi aici, pentru a lansa procesul de consultare publică. Este un demers mai amplu. Astăzi lansăm chestionarul, care va fi deschis tuturor bucureștenilor, pentru a afla direct de la ei care sunt nevoile și așteptările pe care le au de la Primăria Generală în privința acestei zone”, a explicat Mirona Crăciun, coordonator concursuri la Ordinul Arhitecților.

Primăria Capitalei vrea să reducă rolul Magherului de rută de tranzit și să redea mai mult spațiu pietonilor și vegetației. Foto: Bucuresti.ro

Magheru, un bulevard pe care îl traversezi, nu un loc în care te oprești

Bulevardul Magheru a fost, după Revoluție, unul dintre bulevardele importante ale Capitalei, cu o activitate comercială bine reprezentată. În timp, spune Ciprian Ciucu, prioritizarea circulației auto a schimbat felul în care este folosită zona.

„Între timp, bulevardul a fost transformat, în fapt, într-un coridor de tranzit, un coridor de circulație. S-a creat acest efect de tunel. Traversezi zona, dar nu mai ai motive să te oprești acolo”, a explicat primarul general.

Traficul aglomerat și zgomotul afectează inclusiv afacerile din zonă. În locul unui bulevard în care oamenii să petreacă timp și să consume, Magheru a ajuns să fie folosit în principal pentru deplasarea dintr-o parte a orașului în alta.

„Bulevardul a fost optimizat în special pentru trafic și a devenit foarte aglomerat și zgomotos. În aceste condiții, zona comercială nu mai este atractivă”, a spus Ciprian Ciucu.

Problema nu ține doar de aspectul străzii. În jurul bulevardului există clădiri cu valoare arhitecturală și istorică, spații comerciale care nu mai au atractivitatea de altădată și locuri importante pentru identitatea orașului, dar care nu sunt puse suficient în valoare.

„Zona centrală are însă o valoare patrimonială și istorică importantă. De-a lungul timpului, primarii s-au concentrat mai mult pe zonele în care locuiau cei mai mulți oameni și unde nevoile erau mai mari. În schimb, centrul Bucureștiului a rămas într-o stare de degradare. Treaba mea, ca primar, este să văd ce pot face pentru această zonă”, a declarat Ciprian Ciucu.

Ce vrea Ciucu: un Magheru mai verde, cu magazine și terase

Potrivit planurilor anunțate de primarul general, Bulevardul Magheru și Nicolae Bălcescu să devină un spațiu urban în care oamenii să aibă motive să ajungă și să rămână, nu doar să treacă în drum spre altă destinație.

„În primul rând, trebuie să privim Magheru ca pe o destinație, adică un loc în care vrem să ajungem, nu doar pe care îl traversăm”, a explicat primarul general.

Ciucu își imaginează o zonă în care oamenii să poată face cumpărături în magazine de calitate, să meargă la restaurante și terase, să ajungă la spectacole sau să petreacă timp liber fără să fie nevoiți să se deplaseze în alte cartiere pentru a găsi astfel de opțiuni.

„Vreau să fie un spațiu frumos, cu clădiri refăcute, în care să poți face cumpărături. Nu neapărat un shopping de tip mall, ci unul mai elegant, de calitate. Vreau să poți merge la teatru, poate la un spectacol la Bulandra, să poți vedea un film la Patria, dacă cinematograful va fi readus la viață, sau să mergi la Teatrul Național și, când ieși de acolo, să nu fii nevoit să te deplasezi foarte departe ca să iei masa”, a spus primarul.

În această viziune ar putea intra și hoteluri noi, inclusiv hoteluri de tip boutique. Obiectivul este creșterea valorii economice a zonei, astfel încât spațiile comerciale să devină atractive pentru afaceri, iar proprietarii să aibă motive să investească în clădirile pe care le dețin.

„Bulevardul trebuie să fie mai pietonal, mai verde și mai puțin mineralizat. Să fie umbros, plăcut și să permită amenajarea teraselor. Așa cum, dacă ați vizitat Barcelona, ați mers pe Las Ramblas, sau dacă ați fost la Paris, ați văzut Champs-Élysées, Magheru poate deveni un bulevard reprezentativ al Bucureștiului, împreună cu Bălcescu”, a declarat primarul general.

Asta nu înseamnă că Primăria a stabilit deja cum va arăta fiecare porțiune a bulevardului. Ciucu a precizat că soluția finală va fi aleasă în urma concursului de soluții.

„Poate vom avea trotuare mai largi, poate o zonă cu arbori pe mijloc. Nu știu care va fi soluția finală și nici nu vreau să o anticipez. Tocmai de aceea organizăm concursul: pentru ca specialiștii să vină cu soluții”, a explicat acesta.

Mai puțin trafic de tranzit, dar fără o soluție completă pentru circulație

Una dintre cele mai importante necunoscute este modul în care va fi reorganizată circulația. Reducerea spațiului destinat mașinilor ar putea însemna mai mult loc pentru pietoni și vegetație, dar ridică și întrebarea ce se va întâmpla cu traficul care folosește în prezent Magheru și Bălcescu pentru a traversa orașul.

Întrebat dacă reducerea numărului de benzi ar putea bloca Bucureștiul, Ciucu a recunoscut că administrația nu are încă toate răspunsurile.

„Bucureștiul nu are în acest moment un model de trafic pe care să îl putem folosi pentru a fundamenta toate aceste decizii. Am cerut și eu unul. Știu că există un model de trafic, dar nu pot să vă spun acum că avem toate răspunsurile”, a declarat primarul.

Direcția generală este ca traficul care doar traversează centrul ar trebui să fie preluat, în măsura posibilului, de rute alternative, iar deplasările în oraș să se bazeze mai mult pe transportul public.

Ciprian Ciucu mizează pe drumurile radiale care ar urma să lege Capitala de periferie și să preia o parte din circulația de tranzit. Aceste proiecte sunt gestionate de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, iar primarul susține că ar trebui realizate concomitent cu reorganizarea bulevardului.

„Va exista în continuare trafic pe Magheru, dar nu la volumele de astăzi. Aceasta este ideea. În următorii ani, proiectele de infrastructură și drumurile radiale vor contribui la echilibrarea volumelor de trafic și la direcționarea unei părți importante a tranzitului către periferie”, a explicat Ciucu.

În paralel, așa cum Bucuresti.ro a relatat recent, Primăria Capitalei pregătește introducerea etapizată a zonelor cu emisii limitate.

„În următorii 10 ani, nu de mâine sau de anul viitor, trebuie să schimbăm comportamentul de mobilitate, de la mașina personală la transportul public”, a spus primarul general.

Ciprian Ciucu susține că Magheru trebuie să devină o destinație pentru bucureșteni, cu magazine, restaurante și terase. Foto: Bucuresti.ro

Când ar putea începe lucrările

Potrivit calendarului prezentat de Ciprian Ciucu, Primăria își propune să lanseze concursul internațional în februarie-martie 2027, dacă procedurile permit respectarea acestui termen.

Participanții ar urma să aibă la dispoziție aproximativ 4-6 luni pentru pregătirea propunerilor, iar primii 3 clasați vor fi premiați. După alegerea câștigătorului, va urma proiectarea propriu-zisă și obținerea avizelor necesare.

În cel mai bun scenariu, lucrările ar putea începe în vara anului 2028. Totuși, având în vedere număr mare de avize ce trebuie emise și pași ce trebuie parcurși, primarul general susține că cel mai probabil acestea ar urma să demareze în primăvara anului următor.

„În cel mai bun caz, dacă vom avea banii asigurați și toate etapele vor decurge conform planului, am putea începe lucrările în vara anului 2028. Cel mai probabil, lucrările vor începe în primăvara anului 2029”, a declarat Ciucu.

Reorganizarea Magherului face parte dintr-un program mai amplu de transformare a centrului Capitalei. În acest context, municipalitatea pregătește un concurs de soluții și pentru zona extinsă a Sălii Palatului, iar alte intervenții ar putea urma în anii următori.

Rămâne de văzut ce soluții vor propune arhitecții și cât din această viziune va putea fi transformat în realitate. Deocamdată, Primăria a stabilit direcția generală și a deschis consultarea publică. Forma concretă a noului Magheru va depinde de concurs, de studiile tehnice și, nu în ultimul rând, de bugetul pe care instituția îl va avea la dispoziție.