Gara de Nord din București, principalul nod feroviar al Capitalei și punctul prin care tranzitează aproximativ 85% din traficul feroviar, urmează să intre într-un amplu proces de renovare și modernizare. Proiectul, evaluat la circa 500 de milioane de lei, este programat să înceapă în această lună și va viza o suprafață totală de aproximativ 33.000 de metri pătrați.

Lucrările includ restaurarea fațadelor, consolidarea structurii de rezistență și modernizarea completă a instalațiilor electrice, termice și de climatizare. Intervențiile vor fi realizate cu respectarea elementelor de patrimoniu ale clădirii, fără afectarea acestora. În același timp, Salonul Regal va fi inclus în programul de renovare.

Proiectul urmărește și creșterea confortului pentru călători. Sunt prevăzute lifturi de ultimă generație, facilități dedicate persoanelor cu mobilitate redusă și puncte digitalizate de informare, care vor permite acces rapid la date despre mersul trenurilor. Zona comercială va fi, de asemenea, reorganizată: actualele chioșcuri vor fi înlocuite cu spații comerciale moderne, concepute după modelul marilor gări europene.

Pentru transparență, CFR a lansat o pagină dedicată proiectului, unde publicul va putea urmări stadiul lucrărilor. Reprezentanții companiei precizează că traficul feroviar nu va fi suspendat pe durata modernizării, însă vor exista adaptări punctuale ale circulației, care vor fi comunicate din timp.

Finanțarea proiectului provine atât din bugetul de stat, cât și din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este anul 2029.

Dincolo de datele tehnice și de calendarul oficial, proiectul ridică o întrebare esențială pentru oraș: ce câștigă, concret, Bucureștiul și ce costuri presupune această modernizare pe termen mediu? 

Ce câștigă Bucureștiul

1. O infrastructură adusă la standarde funcționale actuale
Gara de Nord este o clădire intens utilizată, dar rămasă mult în urmă din punct de vedere tehnic. Consolidarea structurii de rezistență și modernizarea instalațiilor electrice, termice și de climatizare reprezintă un câștig necesar, nu opțional. Din acest punct de vedere, proiectul rezolvă probleme structurale reale, nu doar aspecte estetice.

2. Creșterea confortului și a accesibilității
Instalarea lifturilor, adaptările pentru persoanele cu mobilitate redusă și introducerea punctelor digitale de informare aliniază gara la cerințele minime ale unui spațiu public modern. Pentru un oraș care se confruntă constant cu critici privind accesibilitatea infrastructurii, acesta este un pas important.

3. Reorganizarea spațiilor comerciale
Renunțarea la chioșcurile improvizate și trecerea către zone comerciale integrate, după modelul gărilor europene, poate contribui la o experiență mai coerentă pentru călători și la o utilizare mai eficientă a spațiului. În teorie, acest lucru poate reduce haosul vizual și funcțional care a definit gara în ultimii ani.

4. Protejarea patrimoniului, nu eliminarea lui
Faptul că lucrările vizează și elementele de patrimoniu, inclusiv Salonul Regal, fără a le altera, este un semnal pozitiv. Modernizarea nu presupune ștergerea identității istorice a clădirii, ci integrarea ei într-un cadru funcțional actual.

Ce pierde orașul (cel puțin temporar)

1. Disconfort pe termen lung pentru călători
Chiar dacă traficul feroviar nu va fi suspendat integral, un șantier desfășurat pe parcursul mai multor ani într-un spațiu care deservește 85% din traficul feroviar al Capitalei va genera inevitabil disfuncționalități: trasee modificate, timpi de așteptare mai mari, confuzie pentru pasageri. Aceste costuri nu sunt neglijabile, chiar dacă sunt temporare.

2. Un termen de finalizare îndepărtat
2029 este un orizont de timp lung pentru o infrastructură critică. Riscul de întârzieri, ajustări de buget sau schimbări de priorități este real, mai ales în contextul finanțării mixte, din bugetul de stat și fonduri europene. Până la finalizare, gara va funcționa într-un regim provizoriu prelungit.

3. Presiune asupra zonelor adiacente
Lucrările ample pot afecta circulația pietonală și rutieră din jurul gării, o zonă deja aglomerată și problematică urbanistic. Fără o coordonare atentă cu administrația locală, impactul asupra cartierelor din proximitate poate fi semnificativ.

O investiție necesară, dar nu suficientă

Modernizarea Gării de Nord este, fără îndoială, un proiect necesar. Totuși, eficiența sa reală va depinde de modul în care este integrată într-o strategie mai largă de transport urban și feroviar. O gară modernă, dar conectată precar cu restul orașului, riscă să rămână un proiect izolat.

Foto: Wikipedia