Bucureștiul a înregistrat 414.513 sosiri ale turiștilor români în structurile de cazare, în primele șase luni din 2026. Sunt cu 39.113 mai puține decât în perioada similară a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de 8,6%.

Capitala rămâne însă pe locul al doilea în clasamentul național al turismului intern, după Brașov și înaintea județului Constanța. Mai mult, atunci când îi adăugăm și pe vizitatorii străini, Bucureștiul urcă pe primul loc în țară, cu peste 931.000 de sosiri.

Cifrele provin din analiza datelor publicate în baza TEMPO a Institutului Național de Statistică și trebuie citite cu o precizare: o „sosire” înseamnă înregistrarea unei persoane într-o structură de cazare. Nu este vorba neapărat despre un turist unic.

Bucureștiul rămâne pe locul al doilea în turismul intern

Brașovul a fost cea mai căutată destinație din România de turiștii români în prima jumătate a anului. Județul a înregistrat 510.823 de sosiri interne, deși și aici numărul a fost mai mic decât în 2025.

Bucureștiul s-a menținut pe poziția a doua, iar Constanța a completat podiumul. Primele cinci destinații, în funcție de sosirile turiștilor români, au fost:

• Brașov – 510.823 de sosiri, în scădere cu 7,8%;
• București – 414.513 sosiri, în scădere cu 8,6%;
• Constanța – 340.186 de sosiri, în scădere cu 1,1%;
• Cluj – 229.493 de sosiri, în scădere cu 4,3%;
• Prahova – 219.271 de sosiri, în scădere cu 3,3%.

Capitala a primit aproximativ 9,5% din totalul sosirilor turiștilor români înregistrate în țară. Cu alte cuvinte, aproape una din zece sosiri interne a fost raportată de o unitate de cazare din București.

Diferența față de restul țării rămâne considerabilă. Mediana celor 42 de unități administrative analizate a fost de 66.863 de sosiri. Bucureștiul se află la un nivel de peste șase ori mai mare.

Mai puține sosiri, dar un sejur puțin mai lung

Turiștii români au acumulat 704.012 înnoptări în unitățile de cazare din București. Numărul a scăzut cu 8,2% față de primul semestru din 2025, ceva mai lent decât numărul sosirilor.

Durata medie a unui sejur a crescut astfel de la 1,69 la 1,70 nopți. Diferența este foarte mică, dar arată că vizitatorii care au ajuns în Capitală nu și-au scurtat suplimentar șederea.

Sejurul rămâne însă mai scurt decât media națională de 1,91 nopți. Bucureștiul are profilul unei destinații urbane: o parte dintre călătorii vin pentru întâlniri profesionale, evenimente, tratamente medicale, concerte sau vizite scurte, nu pentru vacanțe de o săptămână.

În același timp, media națională a coborât de la 1,97 la 1,91 nopți. Reducerea duratei sejurului se vede, așadar, în întreaga piață, chiar dacă Bucureștiul a avut o evoluție ușor diferită.

Capitala este pe locul întâi când sunt incluși turiștii străini

Afirmația că Bucureștiul „pierde turiști” trebuie nuanțată. Scăderea de 8,6% se referă exclusiv la sosirile românilor. Datele prezentate nu demonstrează că numărul total al vizitatorilor Capitalei, români și străini, s-a redus în aceeași proporție.

În primul semestru din 2026, Bucureștiul a raportat aproximativ 931.200 de sosiri în total, potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică. Capitala a ocupat primul loc la nivel național, înaintea județelor Brașov, cu 592.900 de sosiri, și Constanța, cu 364.400.

Prin diferență față de cele 414.513 sosiri interne rezultă aproximativ 516.700 de sosiri ale turiștilor străini. Calculul indică faptul că vizitatorii din afara țării au reprezentat peste jumătate din totalul înregistrat în București în perioada analizată.

Capitala a concentrat aproape 17% din toate sosirile turistice raportate în România. Așadar, Bucureștiul este al doilea în clasamentul călătoriilor interne, dar primul atunci când sunt luate în calcul toate sosirile.

CITEȘTE ȘI:

Câți turiști au venit în București în 2025. Ce arată datele oficiale

Turismul intern a scăzut în aproape toată țara

Situația Bucureștiului face parte dintr-o tendință națională. Structurile de cazare din România au raportat 5,56 milioane de sosiri în primul semestru, cu 4,1% mai puține decât în perioada similară din 2025.

Evoluția celor două segmente a fost însă diferită:

• sosirile turiștilor români au coborât la 4,36 milioane, în scădere cu 6,8%;
• sosirile turiștilor străini au urcat la 1,19 milioane, în creștere cu 7,3%;
• înnoptările au scăzut cu 6,7%, până la aproximativ 10,8 milioane;
• gradul net de ocupare a locurilor de cazare a fost de 22,8% în primul semestru, cu 2,9 puncte procentuale mai mic.

În iunie, gradul de ocupare a ajuns la 26,7%, dar a rămas cu 3,4 puncte procentuale sub nivelul aceleiași luni din 2025. Declinul raportat la nivel național a venit, așadar, din segmentul intern, în timp ce fluxul turiștilor străini a crescut.

Nu toate județele au pierdut vizitatori români. Hunedoara a crescut cu 30,7%, Ilfov cu 27,9%, Bistrița-Năsăud cu 10,4%, iar Mureș cu 5,7%. Creșterea de 150,9% raportată în Teleorman trebuie interpretată în raport cu baza foarte mică: numai 3.172 de sosiri în primul semestru din 2026.

Voucherele de vacanță explică numai o parte a declinului

Una dintre explicațiile discutate de industria turismului este modificarea programului voucherelor de vacanță. În 2026, instituțiile publice acordă vouchere în valoare de 800 de lei angajaților cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei, conform Legii nr. 141/2025.

Regula privește sectorul public. Angajatorii privați pot acorda în continuare asemenea beneficii, însă programul nu este obligatoriu pentru ei.

ANAT, citând date centralizate de Ministerul Finanțelor, a anunțat că valoarea voucherelor folosite efectiv s-a redus cu aproximativ 60% în prima jumătate a anului. Asociația consideră că modificările au afectat turismul intern, dar această interpretare nu demonstrează că voucherele reprezintă singura cauză a scăderii măsurate de INS.

Inflația, tarifele de cazare, reducerea duratei sejururilor și preferința pentru vacanțe în străinătate pot contribui, la rândul lor, la rezultat.

Românii au cheltuit mai mult pentru călătorii în străinătate

Datele Băncii Naționale a României oferă un indiciu despre felul în care s-au reorientat bugetele de călătorie. În primele șase luni din 2026, plățile rezidenților români pentru călătorii în străinătate au ajuns la aproximativ 4,88 miliarde de euro, față de 4,14 miliarde în perioada similară din 2025.

În același timp, încasările României din călătoriile nerezidenților au crescut de la 2,19 la aproximativ 2,40 miliarde de euro. Deficitul balanței de călătorii s-a adâncit astfel la aproape 2,49 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR.

Categoria folosită de BNR nu cuprinde exclusiv concedii. Sunt incluse și alte tipuri de călătorii, motiv pentru care cifrele nu trebuie interpretate ca o măsurare exactă a vacanțelor petrecute în străinătate. Ele confirmă însă că românii au cheltuit mai mult peste graniță.

Ce spun, de fapt, cele 414.513 sosiri

Cifra nu reprezintă 414.513 persoane unice. Un turist cazat în mai multe hoteluri sau în mai multe județe în aceeași perioadă poate apărea în statistici de mai multe ori.

Din numărătoare lipsesc vizitatorii care au venit pentru o zi, cei găzduiți de rude ori prieteni și persoanele cazate în spații care nu raportează datele către INS. Statisticile descriu activitatea structurilor de primire turistică, nu întreaga circulație a oamenilor prin oraș.