Aeroporturile din București au încheiat anul 2025 cu rezultate care confirmă o tendință clară de creștere a mobilității aeriene. Potrivit datelor oficiale, cele două aeroporturi ale Capitalei – Henri Coandă și Băneasa – au fost tranzitate de aproape 18 milioane de pasageri, cel mai mare volum înregistrat vreodată. Creșterea de peste 10% față de anul precedent arată nu doar o revenire completă după anii dificili ai pandemiei, ci și o consolidare a Bucureștiului ca principal nod aerian al României.

Evoluția este vizibilă și dincolo de cifrele seci. Mai multe rute, mai multe frecvențe de zbor și un interes crescut din partea companiilor aeriene au contribuit la un trafic mai intens atât pe segmentul de călătorii de afaceri, cât și pe cel de turism. Pentru pasageri, acest lucru s-a tradus prin mai multe opțiuni de zbor și o conectivitate mai bună cu marile orașe europene și nu numai.

Henri Coandă și Băneasa, roluri diferite într-un an record

Aeroportul Internațional Henri Coandă a rămas, de departe, principalul motor al traficului aerian din Capitală. În 2025, acesta a depășit pragul de 17 milioane de pasageri, o performanță care confirmă statutul său de hub național. Creșterea față de 2024 a fost una constantă, susținută de extinderea rutelor existente și de intrarea unor noi operatori aerieni pe piața din București.

În paralel, Aeroportul Băneasa a avut o evoluție spectaculoasă, chiar dacă la un volum mult mai mic. Redeschis pentru curse regulate de pasageri după o pauză de peste un deceniu, Băneasa a atras aproape 700.000 de pasageri într-un singur an. Procentual, creșterea este impresionantă și arată potențialul acestui aeroport ca alternativă pentru zboruri regionale sau pentru companii care caută un acces mai rapid către zona centrală a Capitalei.

Mai multe zboruri, infrastructură pusă la încercare

Creșterea numărului de pasageri a fost însoțită și de o intensificare a operațiunilor aeriene. În 2025, pe aeroporturile Bucureștiului au fost înregistrate peste 142.000 de aterizări și decolări, un indicator clar al presiunii puse pe infrastructura existentă. Această evoluție a scos în evidență nevoia de investiții consistente pentru a menține siguranța și fluiditatea traficului.

Autoritățile aeroportuare au mizat pe modernizări ample, în special la Henri Coandă. Refacerea completă a uneia dintre pistele principale, extinderea și modernizarea căilor de rulare, dar și îmbunătățirea sistemelor de balizaj și iluminat au fost esențiale pentru a susține volumul crescut de zboruri. În același timp, modernizarea terminalelor și a fluxurilor de procesare a pasagerilor a devenit o prioritate pentru reducerea timpilor de așteptare.

Investiții majore pentru viitorul traficului aerian

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte aflate în pregătire este noul terminal al Aeroportului Henri Coandă. Conceput pentru a putea gestiona până la 30 de milioane de pasageri anual, acesta ar urma să schimbe radical experiența de călătorie pe principalul aeroport al țării. Planurile includ nu doar extinderea suprafeței și a capacității de procesare, ci și o mai bună integrare cu transportul rutier și feroviar.

Pe lângă infrastructura dedicată zborurilor, au fost făcute investiții și în facilități auxiliare, precum parcările pentru pasageri sau sistemele moderne de manipulare a bagajelor. Introducerea serviciilor de tip self-service pentru predarea bagajelor și creșterea capacității benzilor de sortare sunt exemple de măsuri menite să eficientizeze fluxurile într-un context de trafic intens.

Dezvoltare și sustenabilitate, două direcții asumate

Creșterea traficului aerian vine și cu provocări legate de impactul asupra mediului. În acest context, aeroporturile din București au început să investească în soluții de energie regenerabilă, inclusiv într-un proiect de producere a energiei electrice prin panouri fotovoltaice. Scopul este reducerea dependenței de sursele clasice de energie și scăderea amprentei de carbon a operațiunilor aeroportuare.

Recunoașterea la nivel european a eforturilor de reducere a emisiilor confirmă faptul că dezvoltarea infrastructurii nu este gândită doar în termeni de capacitate, ci și de sustenabilitate. Pentru un oraș aflat în plină expansiune, echilibrul dintre creșterea traficului și protecția mediului va deveni tot mai important în anii următori.

Un semnal clar despre mobilitatea românilor

Recordul de pasageri înregistrat în 2025 arată că românii călătoresc mai mult, fie pentru muncă, fie pentru vacanțe, iar Bucureștiul rămâne principalul punct de plecare și sosire. Evoluția aeroporturilor Capitalei reflectă nu doar dinamica economică, ci și schimbarea obiceiurilor de mobilitate.

Cu investițiile anunțate și proiectele aflate în derulare, aeroporturile din București se pregătesc pentru un viitor în care volumele actuale ar putea deveni noua normalitate. Anul 2025 nu pare să fi fost un vârf izolat, ci mai degrabă un indicator al direcției în care se îndreaptă traficul aerian din România.

Îți recomandăm și: 

Povestea cartierului Aviației din București, zona construită pentru piloții aeroportului Băneasa

Geniul aeronauticii românești. Cine a fost Henri Coandă și de ce aeroportul din Otopeni îi poartă numele

Alternative pentru cei care aleg să ajungă în România

Deși aeroporturile din București concentrează cel mai mare volum de trafic, România oferă și alte puncte importante de acces aerian pentru cei care doresc să viziteze țara. Aeroporturi precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov sau Constanța au cunoscut, la rândul lor, o creștere a numărului de pasageri în ultimii ani și deservesc atât curse interne, cât și zboruri internaționale directe către marile orașe europene. 

Pentru turiști sau pentru românii din diaspora, aceste aeroporturi pot reprezenta alternative mai rapide sau mai convenabile, în funcție de destinația finală, contribuind astfel la o distribuție mai echilibrată a traficului aerian la nivel național.