Un bloc din 1963, încadrat în clasa I de risc seismic (cu bulină roșie) din Drumul Taberei a crăpat, iar un locatar a sunat la 112, ca să anunțe problema. SMURD a intervenit și a început evacuarea locatarilor.

Primăria Capitalei susține că acea crăpătură este veche de 9 ani și că locatarii au refuzat consolidarea blocului.

112 și intervenție de urgență

SMURD intervine la fața locului, cu 3 echipaje.

„Intervenim pe Drumul Taberei nr. 30, Sector 6, București, ca urmare a unui apel realizat prin numărul unic de Urgență 112, prin care un locatar a sesizat o crăpătură între două scări de bloc, de la nivelul etajului 5 până la nivelul etajului 8, al unui imobil de locuințe colective cu regim de înălțime P+8.

Imobilul de locuințe colective este semnalizat pentru risc seismic. Din informațiile preliminare scara de bloc este constituită din 36 de apartamente și locuită de 65 de persoane.

În momentul de față nu este cert dacă crăpătura a survenit ca urmare a cutremurului din data de 19.10.2026.

Având în vedere pericolul la care se pot supune, procedăm la evacuarea preventivă a persoanelor din scara de bloc.

Foto: Mașini ale ISU la intervenție. Sursă foto: ISUBIF

Intervenim cu Detașamentul Special de Salvatori, o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD și o autospecială de transport personal și victime multiple ( în vederea asigurării unui spațiu temporar pentru a proteja persoanele evacuate de temperaturile scăzute).

Au fost solicitați în sprijin și inspectori din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții pentru a realiza o expertiză tehnică”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – Ilfov.

Evacuări și Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă

În jurul orei 13.00, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat anunța la Digi 24 că 35 de oameni au fost evacuați.

Peste circa o oră, inspectorul-șef al ISUBIF, generalul de brigadă Irinel Precup, a precizat că numărul celor evacuați a crescut la 65.

Ulterior, ISU a transmis că „personal de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții a constatat că nu este afectată structura de rezistență a blocului, decizie în urma căreia s-a permis accesul locatarilor în bloc”.

La ora 14.30 s-a întrunit Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti pentru a stabili măsurile pentru perioada următoare.

Primăria Capitalei: e o problemă veche, locatarii au refuzat consolidarea

Primăria Capitalei susține că acea crăpătura e veche de 9 ani.

„Are 5 cm și a fost depistată încă de la prima expertiză, în 2017, între scările 1 și 2. Cauza nu este calitatea proastă a construcției, ci problemele cu canalizarea blocului.

Există scurgeri, care trebuie remediate de locatari, fiind proprietate privată. În dimineața aceasta, AMCCRS l-a trimis la fața locului pe expertul tehnic Mihai Ursăchescu.

Blocul a fost expertizat de două ori: o dată în 2017, apoi în 2020, potrivit noului normativ P100-3/2019. AMCCRS a finalizat documentația pentru consolidare în 2021.

Iar în 29 iunie 2021, Consiliul General al Municipiului București a votat proiectul 190, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Costurile estimate ale consolidării se ridică la 44,59 milioane lei și urmau să fie acoperite prin PNRR. Durata lucrării este de 14 luni.

AMCCRS a discutat cu locatarii în 2021 și le-a propus o soluție de consolidare. Au refuzat-o pe motiv că e prea invazivă. Au dorit o soluție prin care să nu se mute din bloc.

Proprietarii au refăcut pe cont propriu expertiza tehnică, în 2023, dar nu au revenit la AMCCRS pentru continuarea demersurilor.

Pentru ca un imobil să fie consolidat, asociația de proprietari trebuie să vină cu toate documentele și să accepte soluția propusă”, a transmis PMB.

Mii de clădiri vulnerabile, în București

Pe lista clădirilor cu bulină - adică încadrate în clasa I de risc seismic din București - figurează 415 clădiri. În doar 14 dintre ele sunt deschise, în prezent, șantiere de consolidare, potrivit datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).

În plus, există 489 de clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic și încă 162 în clasa a III-a de risc. Urmează alte câteva sute de clădiri încadrate în clase de urgență seismică.

Din păcate, aceasta imagine nu descrie pe de-a-ntregul vulnerabilitatea Capitalei la cutremur, în condițiile în care abia în anii din urmă au reînceput campaniile de expertizare a imobilelor din oraș.

Se desfășoară acum campanii de expertizare vizuală rapidă. Iar dintre clădirile cu risc potențial sunt alese - în temeiul unor criterii - clădirile care urmează să fie supuse unor expertize tehnice amânunțite, care să arate în ce clasă de risc urmează să fie încadrate.

În principiu, abia după finalizarea campaniilor de expertizare vom ști, cu sigurnață, unde e riscul cel mai mare, la cutremur, în București.