Bucureștiul interbelic, cosmopolit și aflat într-un proces accelerat de modernizare, a cunoscut momente de efervescență urbană care au lăsat urme vizibile până în prezent. Una dintre cele mai durabile și fascinante povești ale epocii este cea a Magazinului Victoria – primul magazin universal din România, inaugurat în 1928. Situat pe Calea Victoriei, în inima capitalei, acest spațiu nu a fost doar un simplu punct comercial, ci un adevărat simbol al rafinamentului și modernității. 

Arhitectura unei idei moderne

Luxul marmurei roșii, mărfurile aduse direct de la Paris și eleganța spațiilor de expunere au transformat Galeries Lafayette, așa cum se numea inițial, într-o atracție unică a Bucureștiului interbelic. 

În timp, după transformările istorice și politice, magazinul a devenit „Victoria”, păstrându-și aura de prestigiu și rolul de reper al comerțului bucureștean.

Clădirea Magazinului Victoria, concepută în 1928, a fost opera arhitectului Herman Clejan (1886-1955), un profesionist format la Politehnica din München. 

Clejan, cunoscut pentru orientarea sa funcționalistă și pentru preocuparea față de designul de mobilier, a adus la București spiritul arhitecturii moderne europene.

Construcția a pornit de la transformarea unei părți din Palatul Librăriei și Institutului de Arte Grafice Socec & Co., ridicat în 1880. Inițial, doar o parte a clădirii a fost destinată magazinului, dar începând cu 1931 acesta s-a extins treptat, ocupând întregul imobil. 

Interiorul a fost amenajat în stil Art Deco, după modelul magazinelor pariziene, cu spații largi de expunere, coloane elegante, lifturi moderne și o pardoseală impresionantă din marmură roșie. Pentru Bucureștiul acelor vremuri, această modernitate era o dovadă clară că orașul începea să concureze cu marile capitale europene.

Galeries Lafayette: luxul parizian pe Calea Victoriei

În perioada interbelică, magazinul a purtat numele Galeries Lafayette, după celebrul centru comercial din Paris inaugurat în 1912. Alegerea nu a fost întâmplătoare: Parisul era, la acea vreme, simbolul modei și rafinamentului european.

„Galeries Lafayette” din București reproducea atmosfera sofisticată a Parisului, cu mărfuri selectate și aduse direct din capitala Franței. Reclamele din presă subliniau constant această legătură. O reclamă din 1937, spre exemplu, îl descria drept „unicul magazin occidental din țară”, aprovizionat „din timp de centrala din Paris cu mărfuri de ultimă modă”.

Astfel, clienții bucureșteni aveau acces la ultimele tendințe vestimentare și la produse de lux, fără a mai fi nevoiți să călătorească în străinătate. Această deschidere către Occident reprezenta nu doar un succes comercial, ci și un semn al modernizării societății românești.

Un colos comercial al Bucureștiului interbelic

„Galeries Lafayette” era mai mult decât un simplu magazin – era o adevărată instituție urbană. În interiorul său lucrau aproximativ 750 de angajați, ajutați de alte 500 de persoane care se ocupau de întreținerea clădirii. 

Pe lângă eleganța arhitecturală, clădirea era dotată cu lifturi, o noutate pentru acea perioadă, și oferea clienților o experiență de shopping completă.

Raioanele erau împărțite pe etaje, fiecare specializat în diverse categorii de produse: de la haine și încălțăminte, până la bijuterii, cosmetice sau obiecte de lux. 

Fostul spațiu al editurii Socec a fost integrat în clădire, rămânând un raion dedicat cărților și papetăriei, ceea ce conferea magazinului un caracter divers și atractiv.

Transformări și supraviețuire în regimul comunist

După naționalizarea din 1948, magazinul și-a schimbat numele în „Victoria”. Dacă în perioada interbelică era asociat cu luxul și cu moda pariziană, în epoca comunistă a devenit un simbol al comerțului centralizat. 

Totuși, chiar și în aceste condiții, a rămas un punct de atracție pentru bucureșteni și vizitatori, fiind cunoscut prin sloganul „Magazinul Victoria, 50 de magazine într-unul singur”.

Magazinul era bine aprovizionat pentru acele vremuri și oferea o varietate de produse, de la articole vestimentare la electrocasnice. 

De asemenea, a introdus scara rulantă, o inovație care a uimit clienții și a sporit modernitatea spațiului. Repartizarea raioanelor pe etaje, stabilită în primele decenii de funcționare, s-a păstrat în mare măsură până astăzi, dovadă a concepției funcționale a clădirii.

Reclama și impactul cultural

Un element esențial în succesul Galeriilor Lafayette și mai târziu al Magazinului Victoria a fost modul în care s-a promovat. În perioada interbelică, presa scrisă, afișele colorate și mai apoi radioul au contribuit la crearea unei imagini de prestigiu. Reclamele insistau asupra calității produselor și asupra legăturilor cu Parisul, ceea ce conferea magazinului un statut aparte.

În epoca comunistă, deși direcția publicității s-a schimbat, Magazinul Victoria a continuat să fie prezentat ca un simbol al comerțului românesc. Faima sa nu era legată doar de bunurile comercializate, ci și de experiența de a vizita un loc considerat „magazin etalon” al capitalei.

Magazinul Victoria astăzi

După 1990, magazinul a trecut printr-un proces de renovare, cea mai recentă având loc în 2001. În prezent, păstrează elemente din eleganța originală, inclusiv scările interioare cu marmură roșie, dar găzduiește și standuri moderne care reflectă diversitatea comerțului contemporan.

Clienții pot găsi aici bijuterii, parfumuri, articole de artizanat și suveniruri românești, marochinărie, articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, jucării, articole de uz casnic, decorațiuni interioare, electrocasnice și metraje. Practic, magazinul și-a păstrat conceptul de „mai multe magazine într-unul singur”, adaptat însă la cerințele actuale ale consumatorilor.

Povestea Magazinului Victoria este o parte integrantă a istoriei Bucureștiului și a comerțului românesc. De la luxul parizian al Galeriilor Lafayette din perioada interbelică, la adaptările din timpul regimului comunist și până la forma modernă de astăzi, magazinul a rămas un reper urban și cultural.

Mai mult decât un loc de cumpărături, el simbolizează aspirațiile unei capitale de a se ridica la nivelul marilor orașe europene. Marmura roșie, arhitectura Art Deco și renumele mărfurilor venite de la Paris rămân elemente definitorii ale unui edificiu care a supraviețuit decadelor și a rămas un punct central al vieții bucureștene.

Citește și: Prima Miss România, otrăvită la 27 de ani de menajera invidioasă. Povestea frumoasei Tita Cristescu