Trenul câștigă din nou teren în preferințele românilor, mai ales pe rutele scurte și medii unde traficul rutier a devenit o penitență săptămânală. Noul Mers al Trenurilor 2025–2026, intrat în vigoare în decembrie 2025, a venit cu o scumpire de 10% la bilete, dar și cu câteva îmbunătățiri reale de timp pe anumite rute, noi rame Alstom Coradia pe liniile principale și o ofertă mai bogată din partea operatorilor privați. Dacă vrei să știi exact ce te așteaptă pe fiecare rută — cât durează, cât costă și unde să fii atent — ghidul de față îți pune toate informațiile într-un singur loc.

Un detaliu important înainte de toate: orele și prețurile exacte se pot verifica și rezerva pe mersultrenurilor.infofer.ro și bilete.cfrcalatori.ro, unde datele sunt actualizate în timp real. Prețurile menționate în acest ghid sunt orientative și pot varia în funcție de operator, tip de tren și data călătoriei.

București – Brașov: ruta perfectă

Aceasta este, fără îndoială, cea mai bună experiență de tren din România în 2026. Oferta rămâne una bogată, cu un tren direct în medie la mai puțin de o oră, dacă sunt luați în calcul și operatorii privați. Cele mai rapide trenuri InterCity coboară sub 2 ore și 14 minute pe sens, în timp ce trenurile Regio, care opresc în aproximativ 30 de stații, depășesc trei ore și jumătate.

InterRegional Călători operează curse InterRegio pe tot parcursul zilei, cu durate de parcurs cuprinse între 2 ore și 30 de minute și 2 ore și 46 de minute, iar tariful pentru un bilet întreg la clasa a II-a este de 68,5 lei. Pe sensul București Nord–Brașov există plecări practic la orice oră a zilei, de la primele ore ale dimineții până după miezul nopții, ceea ce face ruta extrem de flexibilă.

Ce să eviți: trenurile Regio sunt semnificativ mai lente și se opresc în zeci de stații — dacă timpul contează, alege InterRegio sau InterCity. Weekendurile și minivacanțele umplu rapid garnituirile, deci rezervarea cu câteva zile înainte este o mișcare înțeleaptă.

Bonus pe traseu: Sinaia. Stația Sinaia se află pe același fir București–Brașov, la aproximativ 1h30 de București cu un InterRegio, la un preț în jur de 40–57 de lei. Dacă vrei doar o zi la munte și te întorci seara, trenul este net superior mașinii în orice weekend cu soare.

București – Constanța: cel mai rapid tren din România

Legătura București–Constanța rămâne cea mai performantă din țară, cu trenuri care ating frecvent viteze medii de aproximativ 100 km/h, iar pe anumite porțiuni unele garnituri ajung la 160 km/h. Traseul se parcurge în jurul a 2h15–2h30 cu InterCity sau InterRegio, pe 225 de kilometri. Vara, în sezon estival, frecvența crește semnificativ, cu trenuri suplimentare spre Mangalia și stațiunile de pe litoral.

Ce să eviți: în iulie și august, trenurile spre mare se umplu cu zile înainte, mai ales vineri și duminică. Dacă pleci în weekend de vară fără rezervare, șansele să stai în picioare sunt reale. Rezervă devreme și alege, dacă se poate, plecările de dimineață sau joi seara.

București – Cluj-Napoca: frumos, dar lung

Un tren InterCity leagă Bucureștiul de Cluj în aproximativ nouă ore, prin Brașov, Sighișoara, Blaj și Teiuș — un traseu care trece prin unele dintre cele mai frumoase peisaje ale Transilvaniei, dar care cere disponibilitate pentru o călătorie lungă. Dacă îți place să citești, să lucrezi sau să privești pe geam ore în șir, ruta devine aproape plăcută. Dacă nu, avionul sau mașina sunt alternative mai rapide.

Ce să eviți: între Brașov și Sighișoara, șantierele continuă să afecteze serios circulația, iar chiar și trenurile InterCity rulează pe acest tronson cu o medie sub 35 km/h. Întârzierile pe acest segment sunt frecvente și pot acumula 30–60 de minute față de orarul oficial.

București – Sibiu: conectat, dar complicat

Sibiul rămâne una dintre destinațiile cu cea mai slabă conectivitate feroviară față de potențialul său turistic. În 2026 circulă doar trei trenuri pe zi pe sens spre București, cel mai rapid având un timp de parcurs de aproximativ 5 ore și jumătate — deși pentru unele garnituri durata poate urca spre 6 ore, în funcție de schimbările de tren necesare la Brașov sau Copșa Mică. Verifică ruta concretă pe Infofer înainte să planifici, pentru că nu toate trenurile sunt directe.

Biletele pornesc orientativ în jur de 90–110 lei dus, în funcție de operatorul ales și tipul trenului.

Ce să eviți: dacă pleci duminică seara din Sibiu spre București, oferta de trenuri este minimă — verifică orarul cu atenție și rezervă din timp. Vara se adaugă câteva trenuri sezoniere care pot oferi o alternativă interesantă.

București – Iași: o zi de tren prin Moldova

Traseul București–Iași se parcurge în general în 4h30–5h30 cu InterRegio sau InterCity, în funcție de garnitură și ruta aleasă. Există curse care merg via Buzău și Bacău, cu porțiuni mai rapide între București și Ploiești și între Buzău și Brăila. Prețurile pornesc orientativ în jur de 80–120 de lei dus — verifică oferta actualizată pe bilete.cfrcalatori.ro sau pe aplicațiile operatorilor privați, deoarece tarifele variază considerabil în funcție de tren.

Evită trenurile Regio pe această rută — pot depăși șapte ore, cu opriri în aproape fiecare stație. Alege InterRegio sau InterCity și câștigă cel puțin două ore față de varianta lentă.

București – Timișoara: o rută de peste 10 ore

Între București și Timișoara, pe cei 533 de kilometri, niciun tren nu reușește să scadă sub 10 ore și 40 de minute — și unele curse depășesc chiar 11 ore, din cauza porțiunilor lente de pe București–Craiova și Caransebeș–Timișoara. Este una dintre rutele unde infrastructura veche se simte cel mai dureros. Biletele pornesc orientativ în jur de 130–160 de lei dus.

Ce să eviți: nu planifica această rută dacă ai un zbor de prins sau o întâlnire fixă la destinație. Întârzierile pe tronsonul Caransebeș–Timișoara sunt frecvente și greu de recuperat.

Ce s-a schimbat în 2026 față de anii trecuți

Investițiile în infrastructura feroviară încep să se reflecte tot mai clar în timpii de parcurs pe anumite tronsoane. Un exemplu relevant este ruta Sighișoara–Arad, unde unele trenuri parcurg cei 327 de kilometri în aproximativ patru ore, cu o viteză medie de circa 80 km/h — un nivel rar întâlnit până de curând pe rețeaua feroviară din România.

O schimbare importantă apare la granița cu Ungaria, unde timpii de staționare ai trenurilor s-au redus considerabil după intrarea României în spațiul Schengen. Dacă până acum opririle cumulate în stațiile de frontieră Curtici și Lokoshaza ajungeau la 75–80 de minute, în noul Mers al Trenurilor acestea scad la mai puțin de o jumătate de oră — veste bună pentru cei care iau trenul spre Budapesta sau Viena.

În circulație au intrat mai multe rame Alstom Coradia și câteva zeci de vagoane modernizate prin fonduri PNRR, alocate în special trenurilor InterCity. Pe de altă parte, Regio Călători a introdus tariful de rezervare obligatorie a locurilor pe toate trenurile sale, ceea ce duce la o creștere a prețului biletelor cu 5,5 lei față de anterior.

Între Cluj și Oradea nu există trenuri directe în 2026, pe fondul lucrărilor ample de electrificare și modernizare — operatorii feroviari oferă autobuze de înlocuire cu durate între 3h50 și 4h25, cu bilete disponibile prin aplicațiile CFR Călători și TFC.

Sfaturi practice pentru orice rută

Rezervă online. Biletele se cumpără pe bilete.cfrcalatori.ro, interregional.ro sau aplicațiile operatorilor privați. Prețurile cresc aproape de data plecării, mai ales pe rutele populare.

Alege tipul de tren cu grijă. Diferența de timp dintre un InterCity și un Regio pe aceeași rută poate fi de două-trei ore. Diferența de preț e, de regulă, de 20–40 de lei — merită aproape întotdeauna.

Verifică pe Infofer.ro. Platforma afișează în timp real întârzierile și modificările de traseu — util mai ales pe rutele cu șantiere active, ca Brașov–Sighișoara sau tronsonul spre Sibiu.

Ia-ți timp de rezervă. Pe rutele cu șantiere sau cu porțiuni de infrastructură veche, adaugă mental 30–45 de minute față de orarul oficial atunci când planifici conexiuni sau activități la destinație.

Clasa I merită uneori. Pe călătorii de peste patru ore, suplimentul pentru clasa I — de regulă 30–50% față de clasa a II-a — aduce mai mult spațiu și mai puțin zgomot, ceea ce pe un drum lung contează.

Trenul din România în 2026 este un mijloc de transport aflat undeva la jumătatea drumului dintre ce a fost și ce ar putea fi — mai bun pe unele rute decât recunoaștem de obicei, mai lent pe altele decât ar trebui să fie. Dacă știi să alegi ruta potrivită, trenul potrivit și momentul potrivit, poți ajunge în unele dintre cele mai frumoase colțuri ale țării cu un bilet de 70 de lei, un pahar de cafea la bord și peisajele Transilvaniei la geam. Nu e puțin lucru.

Sursa foto: CFR Calatori