Skip to main content

Focus

Cum explică doi sociologi escaladarea violențelor la protestul oierilor, în Capitală

Cum explică doi sociologi escaladarea violențelor la protestul oierilor, în Capitală

Mai multe persoane au fost rănite la protestul oierilor Sursă foto Maria Dinu

By Maria Dinu

  • Articole
  • 15 SEP 26

Escaladarea violențelor la protestul fermierilor din 15 septembrie era de așteptat, explică analiștii pentru București.ro. Dincolo de nemulțumirile legitime ale protestatarilor, în cursul zilei, impactul politic s-a amplificat rapid. Pe lângă asta, desfășurarea evenimentelor indică o organizare riguroasă, sunt de părere aceștia.

Organizat fără autorizație, protestul din 15 septembrie a adus la București nu numai fermieri, ci și susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Mai mult, la protest au fost prezenți inclusiv membri AUR și simpatizanți ai partidului. Într-un comunicat oficial al formațiunii politice, protestul oierilor din 15 septembrie este comparat cu evenimentele din 10 august.

Și șefa SOS România, Diana Șoșoacă, a încercat să mobilizeze simpatizanții partidului și a acuzat că între protestatari au fost infiltrați reprezentanți ai forțelor de ordine, meniți să instige mulțimea.

Sociologul Gelu Duminică este de părere că escaladarea violențelor la protestul din Capitală este, în primul rând, o consecință a situației economice în care se află România, a tensiunilor acumulate în societate și a clivajului amplificat de politicieni.

„Să o luăm pe rând. Deci ce avem noi acum? Avem nemulțumire economică, măsurile din ultima perioadă au cauterizat și au scăzut puterea de cumpărare. Avem o neîncredere în autoritate, evident. Și o vedem din ce în ce mai mare, de la pandemie încoace, neîncrederea în autoritate este mai mult decât evidentă. Avem niște politicieni care nu-și înțeleg menirea. Și care, mai mult decât atât, dezamăgesc și antagonizează. Avem niște rețele sociale care nu fac decât să amplifice clivajele din societate. Avem o cultura conflictului față de autoritate și față de cel de lângă noi. Avem un - împreună - care nu este rostit decât mai degrabă în biserică, dar foarte rar pus în practică. Și mai avem și niște infiltrații. Ce voiați să fie? Era o chestiune de când, nu de dacă se va întâmpla povestea asta”.

Capitalizarea politică a nemulțumirilor acumulate de societate nu este o surpriză, indică acesta. „E normal să fie așa, în condițiile în care extremismul se hrănește din astfel de chestiuni. Întotdeauna nemulțumirea este capitalizată de opoziție. Extremismul capitalizează și prin violență. Asta e diferența majoră între democrație și extremism. Democrația folosește protestul ca mijloc de negociere și mijloc de dialog, pe cât extremismul folosește violența ca mijloc de impunere. Asta e diferența între doctrine. Capitalismul, capitalizarea este cât se poate de normală. Problema nu e capitalizarea. Problema e cum se capitalizează, ce instrumente se folosesc pentru capitalizare, care sunt reverberațiile modului în care tu capitalizezi asupra societății”, mai spune Gelu Duminică.

„PNL, PSD, USR și președintele construiesc autostrada pentru extremism”

O parte importantă din vină pentru evenimentele de astăzi o au liderii politici, care par să ignore de ani de zile amenințarea extremismului, mai spune sociologul Gelu Duminică. Potrivit acestuia, problemele ignorate de cei care ar trebui să le rezolve vulnerabilizează societatea în fața actorilor care, prin strategii bine puse la punct, reușesc să transpună tensiunile resimțite în societate în proteste violente:

„Mai toate partidele astelalte parcă și-au dat mâna din dorința de a duce AUR pe primul loc. Adică nu prea există șansă de revenire a partidelor tradiționale într-un fief electoral confortabil. Deci din punctul meu de vedere, în momentul de față, PNL, PSD, USR, președintele, nu mai spun, construiesc autostrada pentru extremism. Nu pavează. Fac ditamai autostradă pe patru benzi.

Suntem de patru luni-cinci luni fără guvern. Da. E normal ca omul de rând să zică - Bă, tot eu? - el simte în buzunarul lui, din ce în ce, mai puțin bani ca forță de cumpărare. Vede că viața este destul de nesigură și așa mai departe. În contextul ăsta, normal că protestează. Vin agitatorii, îi întărâtă. Le arată un mod de manifestare care îmbine violența”.

„Lucrurile s-au copt de mult”

Sociologul Mircea Kivu este de părere că escaladarea violențelor nu este întâmplătoare: „E relativ clar că printre ciobani s-au infiltrat simpatizații <<turului doi înapoi>>. Cam asta a fost după mine tendința. Eu cred că cei care s-au amestecat printre ciobani erau pregătiți să o facă astăzi. Nu a fost întâmplător. Adică mi s-a părut că a existat o strategie. Inclusiv ce s-a întâmplat cam de pe la ora două, când manifestanții din piață au început să blocheze toate străzile din jur. Deci asta a fost un lucru care nu mi se pare spontan. Și nici nu mi se pare ideea unor crescători de oi.

De la început a fost o notă de politizare. Adică ideea principală a protestului, sau mă rog, la asta s-a ajuns până la urmă, este că Uniunea Europeană e rea, că vrea să ne omoare oile și că Guvernul nu ne apără de Uniunea Europeană. În orice caz, lucrurile s-au copt de mult>>.

Ce pot câștiga partidele extremiste de pe urma evenimentul? „Să arate că cei care guvernează acum nu sunt în stare să mențină ordinea, că trebuie o schimbare de regim și că ei sunt alături de popor, de fapt”, mai spune Mircea Kivu.

Evenimente viitoare