Cum trăiau bucureștenii acum 300 de ani. Muzeul de pe Calea Victoriei în care poți descoperi viața de altădată
- Articole
- 16 NOV 26
Cum arăta o locuință din București acum 300 de ani? Ce obiecte aveau oamenii în casă, cum se îmbrăcau și cât de diferită era copilăria față de cea de astăzi? Pe Calea Victoriei, la numărul 151, un muzeu reconstituie viața de familie din ultimele trei secole, cu mobilier, haine, jucării și obiecte care au făcut parte din gospodăriile de altădată.
Este vorba despre Muzeul Vârstelor, amenajat în Casa Filipescu-Cesianu, o fostă reședință aristocratică din apropierea Pieței Victoriei. Expoziția permanentă, deschisă în decembrie 2016, urmărește aproape 300 de ani de viață urbană, de la interioarele secolului al XVIII-lea până la schimbările aduse de secolul XX.
Muzeul poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Intrarea costă 20 de lei pentru adulți și 10 lei pentru categoriile care beneficiază de reducere.
Cum arăta o casă din București în urmă cu trei secole
Înainte de apariția electrocasnicelor, a instalațiilor moderne și a mobilierului produs în serie, gospodăriile funcționau după alte reguli. Obiectele erau adesea folosite vreme îndelungată, iar amenajarea unei locuințe depindea în mare măsură de posibilitățile materiale și de poziția socială a familiei.
La Muzeul Vârstelor, vizitatorii pot vedea cum s-au schimbat interioarele urbane din secolul al XVIII-lea până în secolul XX. Parterul este dedicat primelor două secole, în timp ce etajul prezintă transformările mai recente. Mobilierul, serviciile de masă, obiectele decorative și accesoriile personale conturează imaginea unor locuințe foarte diferite de apartamentele și casele în care trăim astăzi.
Expoziția nu reproduce exclusiv viața familiei Filipescu-Cesianu. Obiectele provin din patrimoniul Muzeului Municipiului București și au fost reunite pentru a ilustra schimbările din viața locuitorilor orașului. Este o distincție necesară: casa în care funcționează muzeul datează din secolul al XIX-lea, dar povestea prezentată în interior începe cu aproximativ un secol mai devreme.
De la o încăpere la alta, se observă și schimbarea gusturilor. Mobilierul, decorațiunile și obiectele de uz personal reflectă moda fiecărei perioade, dar și diferențele dintre familiile înstărite și cele cu posibilități mai reduse.
Copilăria, familia și obiceiurile care s-au schimbat de la o generație la alta
![]()
Muzeul Vârstelor nu se limitează la prezentarea locuințelor. Expoziția urmărește etapele vieții, de la copilărie și adolescență până la maturitate și bătrânețe. Sunt prezentate jucării, articole vestimentare, fotografii, obiecte de igienă și instrumente medicale care ajută la înțelegerea felului în care oamenii trăiau și își îngrijeau familiile.
Copilăria este una dintre temele interesante ale expoziției. Jucăriile și obiectele asociate educației arată cât de mult s-a modificat universul celor mici, într-o perioadă în care accesul la școală, timpul liber și responsabilitățile din familie erau influențate puternic de mediul social.
Nici viața adulților nu a rămas aceeași. Îmbrăcămintea, ritualurile de îngrijire personală și obiectele folosite în gospodărie s-au schimbat odată cu dezvoltarea orașului. Unele piese expuse sunt ușor de recunoscut, chiar dacă au forme diferite de cele actuale. Altele au dispărut aproape complet din viața cotidiană.
Expoziția urmărește aceste transformări din perspectiva antropologiei urbane, folosind Bucureștiul drept principal studiu de caz. În locul unei istorii construite exclusiv în jurul evenimentelor politice, vizitatorii descoperă experiențele oamenilor obișnuiți, relațiile dintre generații și schimbările din spațiul domestic.
Pentru cei interesați de astfel de experiențe, există și alte muzee de nișă din București, cu expoziții dedicate unor colecții și povești mai puțin cunoscute.
Casa în care funcționează muzeul are o istorie de aproape două secole
![]()
Clădirea de pe Calea Victoriei este, la rândul ei, o mărturie a Bucureștiului de altădată. Originile sale datează din perioada 1846–1850, când zona era legată de proprietățile unor familii aristocratice. Printre cei care au locuit aici s-au numărat Iancu Filipescu și Maria Ghica Filipescu.
În 1892, avocatul Constantin Cesianu a decis să transforme reședința. Arhitectul Leonida Negrescu a extins clădirea, a realizat decorațiile exterioare și acoperișul de tip imperial și a amenajat parcul proprietății. Din această perioadă datează o mare parte din aspectul pe care casa îl păstrează și astăzi.
Un detaliu mai puțin cunoscut privește chiar strada Sevastopol. Aceasta purta cândva numele de „Ulița Filipescului”, pentru că se întindea de-a lungul proprietăților familiei. Denumirea actuală a apărut după Războiul Crimeei, desfășurat între 1853 și 1856.
Casa a trecut prin mai multe schimbări de proprietate. În 1935 a fost vândută Societății Române de Radiodifuziune, iar în 1939 a ajuns la Primăria Municipiului București. Deși autoritățile intenționau să o transforme în muzeu încă din anii 1940, clădirea a fost folosită multă vreme pentru birouri și depozite.
Restaurarea a făcut posibilă deschiderea Muzeului Vârstelor în 2016. Povestea completă a imobilului, inclusiv detaliile intervențiilor arhitecturale, poate fi descoperită în articolul despre istoria Casei Filipescu-Cesianu, una dintre reședințele aristocratice ale Bucureștiului.
Cât costă intrarea și ce mai poți vedea la Casa Filipescu-Cesianu
Muzeul Vârstelor se află pe Calea Victoriei nr. 151, la intersecția cu strada Sevastopol, la mică distanță de Piața Victoriei. Programul este de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, cu ultima intrare la 17:30. Lunea și marțea, muzeul este închis.
Un bilet întreg costă 20 de lei, iar cel redus, disponibil pentru elevi, studenți, pensionari și alte categorii eligibile, costă 10 lei. Copiii sub șapte ani au intrare gratuită. Pentru grupurile de minimum 15 persoane se pot organiza tururi ghidate, cu o taxă de 20 de lei de persoană și programare făcută cu cel puțin două zile lucrătoare înainte, la adresa educatie@muzeulbucurestiului.ro.
Vizita poate continua în grădina fostei reședințe aristocratice, restaurată și redeschisă publicului după o lungă perioadă în care nu a fost folosită ca spațiu de recreere. Aici au fost amenajate un Lapidarium și o zonă destinată concertelor și spectacolelor de teatru.
Casa Filipescu-Cesianu se numără printre clădirile care păstrează fragmente din istoria locuirii în Capitală. Pentru cei curioși să afle cum arătau casele bucureștenilor în perioade mai apropiate de prezent, locuințele din Bucureștiul interbelic, de la vile elegante la mahalale oferă un alt punct de plecare pentru descoperirea orașului.