În București, nu este nevoie de o furtună sau de străzi inundate pentru ca traficul să se blocheze. O ploaie obișnuită poate reduce viteza de circulație, poate prelungi timpul necesar traversării intersecțiilor și poate transforma o coloană de câteva zeci de mașini într-un ambuteiaj care se întinde pe mai multe străzi.

Explicația este mai complexă decât impresia că bucureștenii nu știu să conducă pe ploaie. Când asfaltul este ud, șoferii au nevoie de distanțe mai mari de siguranță, vizibilitatea scade, iar fiecare frânare poate influența mașinile din spate. Într-o rețea rutieră deja aglomerată, aceste modificări aparent mici pot avea efecte considerabile.

De ce pe ploaie trec mai puține mașini prin aceeași intersecție

O intersecție semaforizată are o capacitate limitată. În timpul unui ciclu de verde, poate permite trecerea unui anumit număr de vehicule, în funcție de durata semaforului, configurația benzilor și comportamentul șoferilor.

Pe ploaie, lucrurile se schimbă. Mașinile pot porni mai lent de la semafor, șoferii păstrează distanțe mai mari, iar vizibilitatea redusă îi determină să fie mai precauți. Prin urmare, într-un interval identic de timp, pot traversa intersecția mai puține vehicule.

Cercetările publicate de Federal Highway Administration (FHWA) arată că precipitațiile pot reduce viteza și capacitatea de circulație a drumurilor. Efectul diferă în funcție de intensitatea ploii, tipul arterei și condițiile de trafic.

Să presupunem că, într-o intersecție deja aglomerată, câteva mașini nu mai reușesc să treacă la primul semafor verde. Ele rămân pentru ciclul următor, când sosesc alte vehicule. Dacă situația continuă, coloana crește, chiar dacă nu există niciun accident sau obstacol pe carosabil.

Efectul de domino: cum se propagă un blocaj de la o stradă la alta

Într-un oraș cu intersecții apropiate, blocajele nu rămân întotdeauna în locul în care au apărut. Când o coloană devine suficient de lungă, poate ajunge până la intersecția precedentă și poate împiedica vehiculele de pe alte direcții să înainteze.

Fenomenul este cunoscut în ingineria traficului drept spillback, adică extinderea unei cozi de vehicule dincolo de spațiul disponibil pentru aceasta. În cazurile severe, o intersecție blocată poate afecta circulația pe mai multe artere conectate.

Așa se explică de ce un șofer poate sta minute întregi într-o coloană fără să vadă un accident, o lucrare sau o mașină oprită. Cauza poate fi o intersecție aflată mult mai în față, unde vehiculele nu reușesc să fie evacuate suficient de repede.

Ploaia poate accentua acest mecanism. Reducerea vitezei și creșterea intervalelor dintre vehicule diminuează capacitatea de circulație tocmai atunci când străzile sunt deja foarte solicitate.

În articolul „Cu mașina personală sau cu mijloace de transport în comun? Cu ce e mai bine să circuli în București când plouă”, am analizat separat opțiunile de deplasare în zilele ploioase. Dincolo de alegerea mijlocului de transport, însă, modul în care se formează coloanele explică de ce întârzierile pot apărea chiar și atunci când numărul mașinilor nu crește semnificativ.

De ce frânările repetate pot produce ambuteiaje fără o cauză vizibilă

Un alt fenomen care explică aglomerația este apariția așa-numitelor unde de congestie. Ele se formează atunci când o încetinire se transmite de la o mașină la alta, chiar dacă în fața coloanei nu există un obstacol permanent.

Un șofer frânează, cel din spate reacționează, iar următorul reduce și el viteza. Dacă traficul este foarte dens, aceste reacții succesive pot produce o coloană care înaintează sacadat. Uneori, ultimii șoferi ajung aproape să oprească, deși vehiculul care a declanșat încetinirea și-a continuat demult deplasarea.

Ploaia nu este singura cauză a acestui fenomen, dar poate contribui la apariția lui. Vizibilitatea mai slabă, aderența redusă și diferențele dintre vitezele alese de șoferi modifică ritmul circulației.

Un raport al Federal Highway Administration despre influența vremii asupra traficului explică tocmai această succesiune: condițiile meteorologice schimbă caracteristicile drumului, afectează viteza și capacitatea de circulație și pot duce la întârzieri mai mari.

Cât de mult poate încetini traficul din cauza ploii

Există cercetări care au măsurat efectele precipitațiilor asupra circulației. Potrivit FHWA, pe arterele urbane semaforizate, vitezele pot scădea cu 10–25% pe carosabilul umed, în funcție de condiții.

Un alt studiu realizat în orașe americane, printre care Baltimore, Seattle și Minneapolis–Saint Paul, a constatat că ploaia slabă poate reduce capacitatea anumitor drumuri cu aproximativ 10–11%. Valorile au fost obținute în condițiile specifice arterelor analizate.

Aceste rezultate nu reprezintă statistici pentru București. Nu există, în sursele publice consultate, o măsurătoare locală care să arate cu cât crește timpul mediu de deplasare exclusiv din cauza ploii, separat de accidente, lucrări sau aglomerația obișnuită.

Totuși, cercetările explică un lucru esențial: efectul ploii nu depinde numai de intensitatea precipitațiilor, ci și de cât de aglomerat era drumul înainte să înceapă ploaia.

Pe o arteră liberă, reducerea vitezei poate însemna doar câteva minute suplimentare. Într-o intersecție unde cererea de trafic se apropie deja de capacitatea disponibilă, aceeași reducere poate face ca vehiculele să se acumuleze de la un ciclu de semafor la altul.

Sursa: FHWA – Empirical Studies on Traffic Flow in Inclement Weather.

De ce noiembrie poate accentua problema în București

În noiembrie, ploaia se poate suprapune peste alte condiții care complică deplasarea: zile mai scurte, vizibilitate redusă seara și trafic intens la orele la care oamenii merg spre serviciu, școală sau se întorc acasă.

După lăsarea întunericului, luminile farurilor se reflectă pe asfaltul ud, iar observarea marcajelor, pietonilor și a celorlalți participanți la trafic poate necesita mai multă atenție. Aceste condiții justifică reducerea vitezei și adaptarea distanței față de vehiculul din față.

În anumite zone, apa acumulată lângă borduri sau pe benzile de circulație poate obliga șoferii să încetinească suplimentar. Dacă o porțiune de drum devine impracticabilă, efectul asupra capacității de circulație este și mai mare. O asemenea situație trebuie însă diferențiată de ploaia obișnuită, care nu produce neapărat acumulări semnificative de apă.

Nu orice zi ploioasă provoacă blocaje de aceeași amploare. Ora, traseul, intensitatea precipitațiilor și eventualele incidente rutiere influențează rezultatul.

Ce ar putea reduce blocajele și de ce nu este suficient ca șoferii să circule mai repede

Într-o intersecție aglomerată, fluidizarea traficului nu înseamnă pur și simplu creșterea vitezei. Pe carosabil umed, o viteză mai mare decât cea permisă de condiții poate crește riscul de accident, iar un incident poate bloca și mai mult circulația.

Din perspectiva administrării traficului, contează coordonarea semafoarelor, menținerea intersecțiilor libere și gestionarea incidentelor care reduc numărul benzilor disponibile. Cercetările FHWA arată că vremea nefavorabilă poate modifica inclusiv eficiența programelor de semaforizare.

Pentru șoferi, un comportament previzibil ajută la limitarea manevrelor bruște. Păstrarea distanței, adaptarea vitezei și evitarea intrării într-o intersecție atunci când nu există spațiu pentru ieșire sunt măsuri care țin atât de siguranță, cât și de desfășurarea circulației.

Bucureștiul nu se blochează pentru că ploaia ar opri, prin ea însăși, circulația. Problema apare când o rețea rutieră deja încărcată trebuie să funcționeze cu o capacitate mai mică. Câteva vehicule rămase la semafor, o coloană care ajunge în intersecția următoare și o serie de frânări succesive pot fi suficiente pentru ca întârzierile să se extindă pe mai multe străzi.

De aceea, uneori, la capătul unui ambuteiaj de zeci de minute, șoferii nu găsesc niciun accident. Găsesc doar o intersecție prin care mașinile au început să treacă mai greu odată cu ploaia.