Doar un bucureștean din 35 ar prinde loc într-un adăpost de protecție civilă pe deplin funcțional, la nevoie. Dintre ceilalți, fiecare al 12-lea ar găsi loc la metrou. În rest, pe cont propriu. 

Cel puțin asta reiese din cele mai recente date al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) cu privire la adăpostirea civilă, în Capitală. 

De ce scriem despre asta acum 

În 2026, incidentele cu drone rusești sunt mai dese și au impact mult mai mare, decât în anii trecuți. Un exemplu a fost și incidentul din luna mai: o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Două persoane au fost rănite, în acel prim eveniment cu dronă militară într-o zonă urbană din România, de la începutul războiului din Ucraina.

La fiecare incursiune a unei drone, rezidenții zonelor afectate au primit mesaje RO-ALERT prin care autoritățile i-au îndemnat să se adăpostească în „beciuri sau adăposturi de protecție civilă”, până la trecerea pericolului.

Au existat și cazuri în care drone au intrat adânc în teritoriul României înainte de a se prăbuși sau a fi doborâte. 

Și nimeni nu ne-a asigurat, până la acest moment, că o dronă n-ar putea ajunge deasupra Capitalei. În aceste condiții, rațional ar fi să ne întrebăm: ce s-ar întâmpla dacă cei 2,1 milioane de locuitori ai celui mai mare oraș din România ar trebui să se adăpostească?

Un raport al Curții de Conturi despre situația adăposturilor de protecție civilă din România, publicat în martie 2025, arată nu doar că fondul de adăpostire al României este infim – suficient pentru a proteja doar puțin peste 5% din populație – dar și că mai bine de jumătate dintre adăposturi nu îndeplinesc cerințele legale de funcționare.

Iar lista oficială a adăposturilor, actualizată periodic de către IGSU, arată că problema este și mai accentuată în București, unde mai puțin de un sfert dintre adăposturi sunt considerate funcționale.

Ce capacitate au adăposturile din Capitală?

Pe baza celor mai recente date despre starea adăposturilor de protecție civilă, centralizate de IGSU în iulie 2026, Bucuresti.ro a calculat un fond de adăpostire total în Capitală de puțin peste 240.000 de locuri, în aproximativ 1.600 de adăposturi aflate în evidența IGSU. 

Dintre acestea, în urma inspecțiilor IGSU, rezultă că doar aproape 60.000 - adică mai puțin de un sfert - se află în adăposturi pe deplin funcționale.

Cum sursele publice nu menționează clar ce înseamnă adăposturi parțial - funcționale, nu putem ști, la acest moment, dacă ele ar asigura adăpostirea adecvată, în orice condiții. Așa că, la acest moment, pornim de la ideea că sunt pe deplin valide doar cele aproape 60.000.  

La aceasta s-ar mai adăuga și spațiile de adăpostire din rețeaua de metrou, estimate în raportul Curții de Conturi la aproximativ 165.000.

Vorbim, deci, despre o capacitate de adăpostire de circa 400.000 de locuri (dar nu toate în adăposturi pe deplin funcționale), într-un oraș cu 2,1 milioane de rezidenți. 

Dacă ținem cont de faptul că prin București circulă zilnic cel puțin încă vreo câteva sute de mii de oameni - la lucru sau în tranzit - putem spune că această capacitate nu e nici pe departe suficientă. E adevărat că, la capacitate, pe hârtie, Bucureștiul se situează peste media țării. Însă - dacă privim statistica cu mai mare atenție - vedem că nu toate adăposturile existente sunt în starea necesară pentru a le oferi oamenilor protecție.

Doar „parțial - funcțional” e și cel mai mare adăpost din oraș 

Aproape 173.000 de locuri de adăpostire, însumând peste 70% din capacitatea totală a Bucureștiului, sunt în adăposturi parțial funcționale. IGSU nu a publicat criteriile pe baza cărora stabilește starea de funcționalitate a unui adăpost, dar a comunicat o listă largă de probleme găsite în timp inspecțiilor, de la defecțiuni ale instalației electrice sau ale sistemelor de ventilație, la probleme de igienă sau lipsa dotărilor cu anumite echipamente.  

În categoria adăposturilor parțial funcționale intră și adăpostul cu cea mai mare capacitate din București, aflat la subsolul sediului Ministerului Transporturilor, și care ar trebui să adăpostească până la 1.800 de persoane. 

„Ar trebui să adăpostească” din cauză că, pentru a o face, ar avea nevoie o instalație de filtroventilație complet funcțională. Și nu o are, potrivit unui raport al Curții de Conturi, consultat de Bucuresti.ro. 

Alte 11.465 de locuri se află în adăposturi pe care IGSU le consideră nefuncționale. 

961 dintre acestea ar trebui să fie disponibile în clădirea Muzeului Național de Istorie al României, adăpostul cu a șasea cea mai ridicată capacitate din Capitală, dar și cel mai mare clasificat nefuncțional de către IGSU.

Curtea de Conturi semnala deficiențele majore, printre care: lipsa ușilor și obloanelor metalice etanșe, golirea pereților pentru aerisire sau trecerea unor conducte sau inundarea totală frecventă a acestora.

Adăposturi distribuite inegal și cu multe probleme 

O veste bună pentru locuitorii Sectorului 1: acesta este lider detașat la numărul și procentajul de locuri aflate în adăposturi funcționale. Peste 27.000 de locuri de adăpostire, în jur de 54% din capacitatea totală a sectorului, se află în spații care îndeplinesc criteriile IGSU. 

Acesta este urmat, la mare distanță, de Sectorul 2 (cca. 12.700 de locuri, reprezentând 19% din capacitatea totală aflată în adăposturi funcționale), Sectorul 6 (8.400, 18%), Sectorul 4 (3.800, 11,6%), Sectorul 3 (3,800, 10,7%) și Sectorul 5 (1,800, 14,9%).

La polul opus, Sectorul 6 are cele mai multe locuri aflate în adăposturi nefuncționale, peste 4.000 (8,8% din capacitatea totală).

Sectorul 5 stă cel mai rău. Are doar puțin peste 12.000 de locuri în 80 de adăposturi, în condițiile în care Primăria Sectorului 5 estimează o populație de 270.000 de locuitori. 

E momentul să aflăm cum stau lucrurile 

Despre situația critică a multora dintre adăposturi, autoritățile n-au aflat ieri sau azi. Știu de ani întregi că multe nu sunt funcționale. Și că n-ar putea asigura protecția necesară.  Și, totuși, încă n-au reușit să pună lucrurile în ordine.

București.ro a cerut deja informații și va urmări, pas cu pas, în perioada imediat următoare, legislația, intervențiile, progresele și sincopele administrative, în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă și lucrurile pe care le trebuie să le știm despre ele. 

CITEȘTE ȘI: Adăposturile de protecție civilă din București: unde le găsim și cât sunt de funcționale