Primarul general Ciprian Ciucu anunță că sobele sunt o sursă importantă de poluare în Capitală. Cel mai mult, în zone precum Ferentari, Giulești-Sârbi și Cățelu – Industriilor – Policolor.

Așa că, din 2026, va începe un proces de racordare a populației la rețeaua de gaze naturale.

Principala sursă de poluare cu PM2,5 (pulberi foarte fine, în suspensie) o reprezintă încălzirea locuințelor cu lemn și cărbune, susține PMB.

Datele INS arată că, în București, sunt 18.593 de locuințe care utilizează combustibili solizi pentru încălzire. Dintre acestea, circa 15.200 au putut fi localizate teritorial.

Cea mai mare concentrație se află în 7 zone, care însumează 6.070 de locuințe:

• Ferentari – Rahova – Giurgiului (3.211 locuințe = 21,1%)
• Giulești-Sârbi – Chitila Triaj (877 locuințe = 5,8%)
• Cățelu – Industriilor – Policolor (833 locuințe = 5,5%)
• Colentina – Andronache – Fundeni (522 locuințe = 3,4%)
• Obor – Moșilor – Ferdinand (327 locuințe = 2,2%)
• Berceni Sud – Vitan Bârzești (226 locuințe = 1,5%)
• Străulești Nord (74 locuințe = 0,5%)

Ciucu: Un branșament costă 3.600 de euro. Program-pilot în 2027

„Nu va fi ceva radical. Acest domeniu trebuie pregătit. Trebuie să pregătești populația, populația să fie la curent, să înțeleagă, iar lucrurile trebuie să fie incrementale. Nu poți să vii cu măsuri radicale.

Avem în acest moment aproximativ 15.593 de locuințe, dintre care 15.200 au fost identificate pe hartă. Aproximativ 6.070 dintre aceste locuințe se află în șapte zone care au cea mai mare concentrație.

Programul pe care îl propunem este un program municipal prin care gospodăriile care se încălzesc cu lemn, cărbune și alți combustibili solizi să fie sprijinite să treacă la sisteme de încălzire cu emisii reduse sau zero.

Ideea este să găsim o alternativă pentru oamenii care se încălzesc iarna cu acești combustibili. Am studiat și am făcut niște calcule.

Ne-am uitat la partea electrică. Acolo este mai ieftin branșamentul, dar costul de operare este mai mare. Deci, pe termen lung, le va fi mai greu să achite factura.

De aceea am optat pentru branșarea la gaz. Este mai scumpă partea inițială, pentru că trebuie făcută branșarea, dar este mai suportabilă pentru populație pe termen lung.

Noi avem un mecanism de finanțare și vorbim de aproximativ 1.000-2.000 de euro pentru fiecare gospodărie. Finanțarea poate să vină și din partea sectorului. Nu le-am spus încă, dar urmează să le spun. Poate să se discute și poate să se aplice, pentru ca Municipiul București să ne ajute într-un program.

Trebuie să-i stimulăm. Din acest motiv, trebuie să fie o sumă pe care oamenii să și-o permită, să fie confortabilă pentru ei. Trebuie să identificăm cum putem să finanțăm acest proiect, să vedem cum îl putem face în 2027, în zona centrală sau în zonele foarte afectate.

În 2027 putem să facem un proiect-pilot, să învățăm cum putem optimiza și apoi să trecem masiv la programul de branșare la gaze în 2028, de exemplu.

Costul pentru branșament este în jur de 3.600 de euro.

Dacă facem un calcul, să spunem, pentru 10.000 de locuințe, la 3.600 de euro, vă dați seama de masivitatea programului.

Părerea mea este că avem nevoie de un program care este suportabil într-un oraș precum Bucureștiul și care să aibă efect și asupra poluării.

Sunt două surse principale pe care le putem ataca: traficul și încălzirea locuințelor.

Dacă astăzi trebuie să ne atingem de un ciclu de patru-cinci ani ca să vedem cât am făcut și am realizat, trebuie să avem răbdare. Este un proces care trebuie făcut etapizat”, a declarat Ciucu.