Un proiect pan-european, care vrea să implementeze soluții cât mai bazate pe natură pentru a adapta orașele la schimbările climatice, derulează un experiment-pilot și în București, în Parcul Văcărești.

Apa pluvială strânsă de pe Sun Plaza va alimenta bălți temporare care au secat complet dintr-o zonă a parcului, iar cercetătorii vor să vadă dacă soluția poate repopula ecosistemele afectate. 

Dacă va avea succes, proiectul ar putea da tonul unor soluții la scară mai largă de reutilizare a apei pluviale în București, în contextul în care autoritățile au început să menționeze tot mai des conceptul de „oraș-burete” - adică un oraș care absoarbe și folosește eficient apa pluvială.

Perioadele de secetă extinsă, urmate de ploi abundente, au devenit aproape o certitudine anuală.

Pentru administrația Capitalei, asta înseamnă mai multe bătăi de cap: prea multe zone din București încă se inundă la ploi consistente.

Iar perioadele de secetă înseamnă mai mulți bani cheltuiți pe irigarea și întreținerea spațiilor verzi.

Un proiect de cercetare pan-european, finanțat din fonduri UE, țintește să găsească soluții la astfel de probleme care să fie cât mai benefice pentru spațiile verzi.

Și are în desfășurare și un proiect-pilot în București. Mai specific, în Parcul Natural Văcărești.

O parte a parcului suferă mai mult de pe urma perioadelor tot mai dese de secetă. Vegetația se rărește, bălțile dispar, iar speciile de amfibieni care au nevoie de aceste ecosisteme migrează în alte zone.

În apropiere, se află structura masivă a centrului comercial Sun Plaza, care trebuie să gestioneze cantități masive de apă la fiecare ploaie serioasă.

Așa că de ce n-ar putea apa care cade peste mall să fie readusă în parc, unde să refacă bălțile care nu fac față secetei?

Acesta este scopul proiectului-pilot testat în cadrul programului NATALIE în Văcărești. Și, dacă va da rezultate, soluția ar putea fi aplicată și în alte zone ale Capitalei.

Asociația Parcul Natural București și Business Development Group, entitățile care coordonează proiectul din România, au găzduit o adunare generală a peste 60 de cercetători și parteneri implicați în proiectul european.

Marți, 10 noiembrie, i-au și dus la o plimbare în Parcul Văcărești, pentru a le arăta, în teren, soluția propusă și stadiul lucrărilor.

Grupul de cercetători a fost acompaniat și de Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Asta în condițiile în care Capitala are în lucru mai multe proiecte de construire a bazinelor de apă pluvială, în zone în care sistemul de canalizare nu face față precipitațiilor abundente.

Iar acestea ar putea fi folosite, pe viitor, pentru extinderea și întreținerea pentru spațiile verzi. Autoritățile fac tot mai des referire la conceptul de „sponge city”, sau „oraș-burete”.

De la stânga la dreapta: Ciprian Ciucu, Dan Bărbulescu și Mircea Calnegru. Foto: București.ro

Întoarcerea amfibienilor

Programul NATALIE, finanțat prin Horizon Europe, este un consorțiu de 41 de organizații din Europa, majoritatea de cercetare, care își propune să găsească soluții inspirate din natură la problemele pe care schimbările climatice le aduc în zonele urbane.

În momentul de față, programul are opt studii-pilot aflate în desfășurare în diverse zone din Europa, în zone din Islanda, Italia sau Franța, printre altele.

„La nivel european este această provocare. Se vorbește foarte mult despre soluții bazate pe natură, dar nu există foarte multe soluții bazate pe natură implementate”, a declarat Florentina Nanu, managing director la Business Development Group, pentru București.ro.

BDG este partener al proiectului NATALIE în România și coordonează, împreună cu Asociația Parcul Natural București, studiul de caz al proiectului din Văcărești.

Delta Văcărești a fost selectată ca studiu de caz în cadrul proiectului NATALIE pentru că are o problemă specifică: o zonă a parcului, dinspre centrul comercial Sun Plaza/Piața Sudului, este afectată mai mult de secetă decât restul ariei protejate.

„Colegii de la Asociația Parcul Natural București au observat că, după ce au dispărut câteva bălți din partea aceasta a parcului, unele specii de broscuțe care n-au mai avut cum să se adape au ajuns, cumva, în Parcul Lumea Copiilor”, explică Florentina Nanu.

Printre speciile afectate, conform proiectului, se numără tritonul cu creastă, tritonul comun, broasca râioasă verde sau izvorașul de baltă cu burta roșie.

Poate părea o chestie minoră, însă orice schimbare într-un ecosistem are ramificații mai largi. De exemplu, pentru că amfibienii au dispărut, și specii de șerpi care se hrăneau cu aceștia au migrat către alte zone ale parcului.

Zona din Văcărești a fost aleasă tocmai pentru că scopul este unul relativ restrâns, iar rezultatul este simplu de măsurat.

Mecanismul e relativ simplu: atunci când plouă, apa de pe acoperișul masivului complex Sun Plaza va fi strânsă într-un bazin de retenție, construit sub mall.

De acolo, ea va fi pompată printr-o conductă care trece pe sub digul din jurul Parcului Văcărești.

Apa va trece, apoi, printr-un sistem de biofiltrare. Acesta imită procesul natural de filtrare al apei, trecând-o prin straturi de nisip și rădăcini ale plantelor, printre altele. După filtrare, va alimenta noile bălți.

În proiectul-pilot actual, se vizează formarea a trei noi bălți alimentate prin acest sistem.

După operaționalizarea lui, noile ecosisteme vor fi monitorizate pentru a vedea dacă ecosistemele anterioare se recreează.

Plimbare pe dig cu un primar și zeci de cercetători

La adunarea partenerilor proiectului încă nu erau încă prea multe de arătat. Doar spațiul în care erau depozitate materialele pentru filtrare.

Prezentarea făcută de Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București și Mircea Calnegru, director al Administrației Parcului Natural Văcărești, a fost mai degrabă bazată pe cum urmează să funcționeze soluția.

Lucrările au început recent, în luna octombrie, și au fost dificultăți cu accesul utilajelor grele necesare pentru lucrări în zonă, a mărturisit Dan Bărbulescu grupului.

„Estimăm că soluția va fi complet operațională până în primăvara lui 2027”, a declarat Florentina Nanu pentru București.ro

Pe drumul de la intrarea în parc dinspre zona Mihai Bravu și până la locul în care se va face implementarea proiectului s-a alăturat și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Până să ajungă la locul în care va fi implementat proiectul, cei doi directori i-au prezentat edilului mai multe detalii despre stadiul parcului, dar și propuneri pentru alte proiecte în zonă.

„Zona aceasta se va umple oricum de blocuri și proiecte imobiliare”, îi spune Dan Bărbulescu primarului, arătând un spațiu deocamdată neconstruit între digul care înconjoară parcul și complexul imobiliar Delta City, de pe Calea Văcărești.

Apo îi sugerează edilului că viitoarele dezvoltări ar putea fi echipate cu astfel de soluții de captare a apei de ploaie, care să poată fi folosite în perimetrul parcului natural.

Primarul a lăudat proiectul într-o intervenție în fața partenerilor NATALIE, însă a notat că este doar o soluție localizată, iar nevoile Parcului Văcărești vor necesita proiecte mai ample.

„Am dat drumul deja la discuții cu Apa Nova pentru a vedea dacă se poate pompa, în lacul Văcărești, apa pluvială care va fi adunată în Parcul Carol”, a spus Ciucu, referindu-se la un proiect diferit de cel implementat de către NATALIE.

Bazinul din Parcul Carol, cu o capacitate de 2500 mc, ar urma să fie construit sub zona parcării de la intrarea parcului.

În vară, Apa Nova și PMB au anunțat că se lucrează la studiul de fezabilitate pentru acest proiect, fără a da un termen estimat pentru realizarea acestuia.

„În momentul de față, trebuie să venim cu noi principii, nu doar în parcuri, dar și în modul în care se fac amenajările.

Am văzut asta în Singapore, unde fiecare metru cub de apă pluvială era foarte bine direcționat către nevoile orașului.

În București nu există o asemenea abordare. Am văzut la Dâmbovița Delivery niște soluții foarte faine de proiectare.

Este vorba de un sistem de management al apei care a lipsit, până acum, din București.

Este vorba despre cum preiei apa, o duci în niște zone care sunt puțin mai jos, rămân zone umede după ce plouă și acolo se dezvoltă biodiversitatea, se dezvoltă diferite plante și nu mai ai nevoie de irigații”, a declarat primarul general.

Zonă din apropierea digului Parcul Național Văcărești. Foto: București.ro

Coridorul verde-albastru, deocamdată doar o idee

Dacă proiectul-pilot de la Văcărești va avea succes, alimentarea parcului cu ape pluviale ar putea fi implementate și în alte zone din parc.

De exemplu, se ia în considerare ca o parte din apa strânsă în caseta colectorului A3 - unul dintre colectoarele principale de ape uzate și pluviale de pe malul sudic al Dâmboviței - dinspre Șoșeaua Olteniței, să fie folosită în Parcul Văcărești.

În paralel cu proiectul Văcărești-Sun Plaza, în programul NATALIE mai este inclus și un proiect de tip „follower” în Parcul Lumea Copiilor.

În momentul de față, o echipă diferită studiază specificul zonei și, în colaborare cu echipa de cercetători care lucrează la soluția Văcărești-Sun Plaza, va identifica potențiale soluții similare care pot fi implementate în zona Lumea Copiilor - Tineretului.

Pe termen lung, este avansată ideea ca cele două proiecte să fie unite într-un coridor mai lung „verde-albastru”, care ar crea o rețea ecologică între malurile Dâmboviței, zona Tineretului și Delta Văcărești.

Trebuie menționat, însă, că în momentul de față nu există un proiect clar definit pentru un astfel de coridor.

Dezvoltarea unei strategii pentru o astfel de conexiune viitoare este stabilită ca țintă în proiectele din Văcărești și Lumea Copiilor.

Ce alte proiecte care vizează apa pluvială există în București

Proiectul Sun Plaza-Văcărești rezolvă o problemă localizată, însă este realizat într-un context mai larg de proiecte care vizează apa pluvială din București.

În luna iulie, de exemplu PMB anunța stadiul a trei proiecte de colectare a apelor pluviale.

Pe lângă cel menționat de Ciprian Ciucu, de la Parcul Carol, au mai fost menționate bazine pentru ape pluviale în estul și sudul Capitalei.

Un astfel de bazin pe Drumul Lunca Cetății este finalizat, iar acum se lucrează la conexiunea cu rețeaua de canalizare. Autoritățile susțin că proiectul ar urma să fie finalizat în 2028.

Un alt bazin este în curs de amenajare în zona Tineretului, pe Strada Secerei. Acolo, PMB estimează că execuția și conexiunea la rețeaua de canalizare ar dura în jur de trei ani.

Proiectele au fost dezvoltate, în principal, cu scopul de a ameliora presiunea asupra rețelei de canalizare în zone predispuse la inundații.

Însă, după cum a declarat și Ciprian Ciucu în cadrul vizitei din Văcărești, primăria are în vedere, cel puțin declarativ, folosirea apei strânse pentru irigarea spațiilor verzi.

Un alt proiect derulat de către Asociația Parcul Natural București, din finanțare privată, pornit anul acesta, prevede și amenajarea a două grădini de ploaie în Parcul Tineretului. Una dintre ele a fost deja implementată.

O astfel de grădină nu este un bazin, ci un sistem de drenuri și plante rezistentă la secetă și precipitații abundente, care absorb și redistribuie mai bine apa pluvială din zonă.

Astfel, mai puțină apă ajunge în sistemul de canalizare, în perioadele cu ploi intense. Iar asociația susține că astfel de grădini de ploaie devin și zone de biodiversitate urbană.