Dacă vei ieși la o plimbare pe străzile centrale ale Bucureștiului și vei ridica ochii din telefon să admiri clădirile din jur, vei simți că ai ajuns în vremuri interbelice. Și nu, nu exagerăm deloc! Exact acesta va fi sentimentul pe care îl vei trăi, dacă te vei opri pentru o secundă și vei studia arhitectura construcțiilor! Fiecare palat și clădire și stradă au devenit acum simboluri naționale care păstrează o singură istorie în fiecare bucată de piatră pusă la temelie. 

Una dintre clădirile care cu siguranță te va transpune în Bucureștiul interbelic este Clădirea CEC, de pe Calea Victoriei, unul dintre aceste simboluri arhitecturale ale Micului Paris care a rămas și astăzi un reper pentru identitatea Bucureștiului de atunci și acum. 

Palatul CEC – Istoria și povestea locului

Dacă vei ajunge în fața Palatului CEC (Casa de Economii și Consemnațiuni), vei rămâne fascinat de arhitectura impunătoare și de designul eclectic al clădirii ce parcă vorbesc de la sine despre perioada prin care traversa Romania secolului 19.  Dar, dincolo de impresionanta clădire, stă o poveste a locului aproape paradoxală.

Palatul CEC a fost construit pe locul unde se aflau în trecut mănăstirea şi hanul „Sfântul Ioan cel Mare”, ridicate încă de pe timpul lui Mihai Viteazul, adică în secolul XVI. Era un locaș micuț, realizat din lemn, renumită însă pentru minunile față de cei bolnavi. Rănită de timp, biserica începe după un veac să se degradeze, fiind însă salvată în 1703, prin restaurarea făcută de Constantin Brâncoveanu. Un secol mai târziu, biserica s-a văzut din nou în situația de a fi renovată, însă, de data aceasta nu s-a mai putut face nimic, fiind demolată în 1875. 

Pe locul rămas, la data de 8 iulie 1897, se începe construcția clădirii CEC, la eveniment participând inclusiv regele Carol I al României și regina Elisabeta.

Palatul CEC - Arhitectura 

Palatul CEC impresionează prin eleganța și măreția sa arhitecturală. Clădirea a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau, cunoscut pentru stilul său eclectic care îmbină elemente de neoclasicism și baroc. În colaborare cu arhitectul român Ion Socolescu (cel care a pus bazele societății arhitecților români și a primei școli de arhitectură românească), Gottereau a creat un edificiu grandios, menit să găzduiască sediul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (CEC), instituție fondată în 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Fațada principală a palatului este decorată cu coloane corintice, arcade și basoreliefuri elaborate, care conferă clădirii un aer monumental. Intrarea principală este dominată de un portic impunător și de o cupolă din sticlă și metal, ce permite luminii naturale să inunde holul principal, creând un efect spectaculos. 

Interiorul palatului este la fel de impresionant, cu săli somptuoase decorate cu marmură, mozaicuri și vitralii, care reflectă bogăția și rafinamentul perioadei. În mare parte, palatul este realizat din materiale autohtone – piatră masivă și marmură de Dobrogea. Pereții și tavanul sunt decorați cu picturi deosebite, realizate în perioada 1900-1913 de Mihail Simonidi, pictor român stabilit la Paris.

Sala de operațiuni, situată sub cupola centrală, este un spațiu vast și elegant, unde clienții se bucurau de serviciile oferite de CEC într-o atmosferă de lux și distincție.

Construcția a fost terminată în anul 1900 și de atunci CEC-ul a funcționat în aceasta clădire fără a se face alte modificări notabile. Pe lângă frumusețea monumentală a acestei clădiri, acesta este și o construcție trainică. Nu a fost afectată de niciun cutremur, la cel din 1977 doar cupola principală a suferit mici daune, și nici nu a fost atinsă de bombardamentele teribile la care a fost supus Bucureștiul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Palatul CEC - Rolul Palatului CEC în istoria Bucureștiului

De-a lungul timpului, Palatul CEC a jucat un rol crucial în dezvoltarea economică și financiară a României. În perioada interbelică, CEC-ul era una dintre cele mai importante instituții financiare din țară, contribuind semnificativ la susținerea economiei naționale. 

În anii recenți, Palatul CEC a trecut printr-un proces de restaurare și modernizare, menținându-și funcția de sediu al CEC Bank, dar adaptându-se și cerințelor moderne. Astăzi, clădirea este nu doar un loc de activitate financiară, ci și un important punct de atracție turistică, fiind admirată de vizitatori din întreaga lume.

Palatul CEC – Informații vizitatori 

Deși accesul publicului în interiorul Palatului CEC este limitat din cauza funcției sale de sediu bancar activ, exteriorul clădirii poate fi admirat oricând. Tururile organizate ocazional oferă o oportunitate rară de a explora interiorul magnific al palatului și de a învăța mai multe despre istoria sa fascinantă.

Palatul CEC rămâne un reper esențial al Bucureștiului, o bijuterie arhitecturală care continuă să inspire și să impresioneze prin frumusețea și istoria sa. Fie că ești un pasionat de arhitectură, un turist curios sau un locuitor al capitalei, Palatul CEC merită cu siguranță o vizită pentru a descoperi splendoarea sa și pentru a te duce mai rapid în perioade demult apuse.