Puține clădiri din București ilustrează mai bine transformările prin care a trecut România în ultimele patru decenii decât Plaza România. Ridicat pe structura unuia dintre fostele Complexe Comerciale Agroindustriale construite în ultimii ani ai regimului comunist, actualul centru comercial reprezintă unul dintre cele mai cunoscute exemple de reconversie urbană din Capitală. Locul care fusese proiectat pentru a deveni un simbol al sistemului economic socialist s-a transformat, după anul 2000, într-un reper al comerțului modern și al vieții cotidiene din vestul Bucureștiului. Inaugurat la 28 octombrie 2004, Plaza România este al doilea mall modern deschis în București, după București Mall Vitan, ambele proiecte fiind dezvoltate de Anchor Grup, companie din România care face parte din grupul turc FIBA. De-a lungul celor peste două decenii de existență, centrul comercial a trecut prin mai multe etape de dezvoltare și modernizare, adaptându-se permanent schimbărilor din piața de retail și noilor obiceiuri de consum. Povestea Plaza România începe însă cu aproape douăzeci de ani înainte de inaugurarea sa, într-o perioadă în care Bucureștiul era remodelat după principiile urbanismului comunist, iar marile proiecte edilitare urmăreau nu doar reorganizarea orașului, ci și schimbarea modului de viață al locuitorilor.

De ce au fost construite „Circurile Foamei”

În a doua jumătate a anilor 1980, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a inițiat construirea unei rețele de Complexe Comerciale Agroindustriale, clădiri de mari dimensiuni care urmau să concentreze distribuția produselor alimentare și să includă spații pentru depozitare, prepararea hranei și comercializare.

În limbajul oficial, acestea purtau denumirea de Complexe Comerciale Agroindustriale. Bucureștenii le-au atribuit însă rapid o poreclă care avea să intre în memoria colectivă: „Circurile Foamei”. Denumirea era inspirată atât de forma lor, dominată de cupole metalice de mari dimensiuni, cât și de realitatea cotidiană a ultimilor ani ai regimului comunist, marcați de lipsurile alimentare și de raționalizarea produselor de bază.

Aceste construcții făceau parte din politica autorităților de reorganizare a aprovizionării populației. Conceptul urmărea extinderea consumului de hrană preparată în unități centralizate și reducerea activităților de preparare a alimentelor în gospodării, într-un sistem controlat de stat. În practică însă, multe dintre aceste complexe nu au mai fost finalizate înainte de căderea regimului comunist.

Printre ele s-a numărat și Complexul Comercial Agroindustrial Lujerului, ridicat la intersecția Bulevardului Timișoara cu actualul Pasaj Lujerului, într-o zonă aflată la granița cartierelor Drumul Taberei și Militari. Amplasamentul nu a fost ales întâmplător. Cele două cartiere cunoscuseră o dezvoltare accelerată începând cu anii 1960 și adăposteau deja sute de mii de locuitori, ceea ce făcea necesară construirea unor mari centre comerciale.

Un șantier abandonat după Revoluția din 1989

Revoluția Română din decembrie 1989 a întrerupt numeroase proiecte începute în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, iar Complexul Comercial Agroindustrial Lujerului s-a numărat printre acestea. Lucrările au fost oprite înainte de finalizare, iar construcția a rămas ani la rând o prezență familiară pentru locuitorii din vestul Capitalei.

Timp de mai bine de un deceniu, scheletul masiv din beton și structura metalică a cupolei au dominat peisajul urban din zona Lujerului. Clădirea neterminată devenise unul dintre numeroasele șantiere abandonate care aminteau de proiectele grandioase începute în ultimii ani ai comunismului și abandonate odată cu schimbarea regimului politic.

În ciuda degradării provocate de trecerea timpului, structura de rezistență s-a păstrat într-o stare suficient de bună pentru a permite, câțiva ani mai târziu, reconversia clădirii. Amplasarea într-o zonă cu densitate mare a populației și existența unei infrastructuri rutiere importante aveau să transforme fostul complex comunist într-o investiție atractivă pentru dezvoltatorii imobiliari.

Anchor Grup și începutul transformării

La sfârșitul anilor 1990, comerțul modern începea să se dezvolte rapid în România. Un rol important în această transformare l-a avut Anchor Grup, companie parte a grupului turc FIBA, care inaugurase în 1999 București Mall Vitan, considerat primul mall modern din România.

Succesul proiectului din estul Capitalei a încurajat compania să dezvolte un al doilea centru comercial de mari dimensiuni. Alegerea fostului Complex Comercial Agroindustrial de la Lujerului a reprezentat o soluție avantajoasă atât din punct de vedere urbanistic, cât și economic. Exista deja o structură solidă, iar zona beneficia de un bazin important de potențiali clienți.

Procesul de reconversie nu a însemnat o simplă renovare. Inginerii și arhitecții au integrat corpul central al fostului complex în noul proiect și au extins construcția prin realizarea unor corpuri moderne, adaptate cerințelor unui centru comercial contemporan. Astfel, un simbol al economiei planificate a fost transformat într-un spațiu destinat comerțului și petrecerii timpului liber, ilustrând schimbările economice și sociale prin care trecea România la începutul secolului XXI.

Inaugurarea Plaza România și începutul unei noi etape pentru vestul Capitalei

După câțiva ani de lucrări, fostul Complex Comercial Agroindustrial Lujerului avea să primească o nouă identitate. La 28 octombrie 2004, Plaza România și-a deschis oficial porțile, devenind al doilea mall modern inaugurat în București, după București Mall Vitan. Proiectul, dezvoltat de Anchor Grup, a reprezentat una dintre cele mai importante investiții private realizate în vestul orașului la începutul anilor 2000 și un exemplu timpuriu de reconversie urbană a unei construcții începute înainte de 1989.

Noua clădire a îmbinat elemente ale fostului complex comunist cu o arhitectură adaptată cerințelor comerțului modern. Corpul central și impresionanta cupolă metalică au fost integrate în noul ansamblu, în timp ce restul construcției a fost extins prin realizarea unor spații comerciale moderne, galerii largi și zone dedicate petrecerii timpului liber. Rezultatul a fost un centru comercial care se diferenția de marile magazine universale existente până atunci în București și introducea un concept nou pentru publicul român: reunirea într-un singur loc a cumpărăturilor, restaurantelor, divertismentului și serviciilor.

Momentul inaugurării a coincis cu o perioadă în care retailul modern începea să schimbe profund obiceiurile de consum ale bucureștenilor. Pentru locuitorii cartierelor Drumul Taberei, Militari, Crângași și chiar ai zonelor limitrofe, Plaza România a devenit rapid una dintre principalele destinații pentru cumpărături și petrecerea timpului liber. Amplasarea lângă Pasajul Lujerului și în apropierea unor artere importante a contribuit la atragerea unui număr mare de vizitatori încă din primii ani de funcționare.

Un rol important în succesul centrului comercial l-a avut și cinematograful multiplex Movieplex, inaugurat la scurt timp după deschiderea mall-ului. Cu mai multe săli de proiecție și dotări moderne pentru perioada respectivă, acesta a devenit unul dintre cele mai importante cinematografe din București, transformând Plaza România într-o destinație de agrement, nu doar într-un loc destinat cumpărăturilor.

Adaptarea la o piață aflată într-o continuă schimbare

Anii care au urmat inaugurării au adus o dezvoltare accelerată a comerțului modern în Capitală. După 2008 au fost deschise noi centre comerciale de mari dimensiuni, iar concurența dintre mall-uri a devenit tot mai puternică. Vestul Bucureștiului s-a schimbat semnificativ odată cu apariția AFI Cotroceni, iar ulterior și alte proiecte comerciale au modificat harta retailului din oraș.

În acest context, Plaza România a trebuit să se adapteze unei piețe aflate într-o permanentă transformare. Anchor Grup a investit în modernizarea centrului comercial, reconfigurând spațiile interioare, îmbunătățind iluminatul și actualizând designul fațadelor. Totodată, mixul de chiriași a fost adaptat în funcție de cerințele pieței, astfel încât oferta să răspundă atât nevoilor de cumpărături zilnice, cât și celor legate de servicii și petrecerea timpului liber.

Una dintre cele mai importante decizii strategice a fost conversia unei părți din suprafața comercială în spații moderne de birouri, proiect cunoscut sub numele Plaza România Offices. Această transformare a reprezentat una dintre primele reconversii de acest tip realizate într-un centru comercial din România și a permis valorificarea mai eficientă a unor spații care nu mai aveau același potențial comercial ca în primii ani de funcționare.

Modernizarea nu a urmărit doar aspectul estetic al clădirii, ci și adaptarea acesteia la noile tendințe din retail. Zonele destinate alimentației publice și petrecerii timpului liber au fost reorganizate, iar centrul comercial și-a consolidat rolul de spațiu multifuncțional, frecventat atât de familii, cât și de angajații clădirilor de birouri din apropiere.

La peste două decenii de la inaugurare, Plaza România continuă să fie unul dintre reperele comerciale importante ale Sectorului 6 și unul dintre cele mai cunoscute exemple de transformare a unei construcții începute în perioada comunistă într-un proiect adaptat economiei de piață. Povestea sa ilustrează felul în care orașul s-a reinventat după 1989, reutilizând structuri abandonate și integrându-le într-un nou context urban și economic.

Privit astăzi, Plaza România este mai mult decât un centru comercial. Este martorul unei istorii care începe în ultimii ani ai regimului comunist, continuă cu incertitudinile tranziției și ajunge până în prezent, când fostul „Circ al Foamei” de la Lujerului a devenit unul dintre cele mai recognoscibile puncte de reper din vestul Bucureștiului.

Evoluția sa reflectă transformările profunde prin care a trecut Capitala în ultimele decenii și demonstrează că unele dintre cele mai controversate proiecte ale trecutului pot primi o nouă viață atunci când sunt integrate inteligent în dezvoltarea orașului.

Citește și: Istoria mall-ului Park Lake din București, o oază de verde și distracție în inima celui mai frumos sector al Capitalei